GALDA DE JOS
Romania
P R E Z E N T A R E
PREZENTARE GENERALÃ
Localitatea Galda de Jos este situatã in inima Transilvaniei, intre Muntii Trascãului si culoarul Muresului, pe cursul mijlociu al raului Valea Gãlzii, in care se varsã paraul Valea Cricãului si paraul Valea Cetii, cuprinzand atat zone montane si de deal cat si zone de campie. Galda de Jos (in maghiarã Alsó Gáld, in germanã Unter-Hanenberg) se aflã in zona centralã a judetului Alba, pe versantul estic al muntilor Trascãului, la circa 18 km nord de municipiul Alba-Iulia.
Fiind asezatã pe versantul estic al Muntilor Trascãului, comuna Galda de Jos are un relief specific de munte dezvoltat pe calcare si ofiolite in partea vesticã, si relief de luncã si terase in partea esticã.
Varietatea reliefului, florei si faunei precum si caracteristicile climatice o fac atractivã din punct de vedere turistic: Cheile Gãlzii, Cheile Intregaldelor, Cheile Cetii, apoi masivele calcaroase Piatra Cetii si Piatra Craivei, Piatra Mãgurii, Bulzul Gãlzii, Coltii Trascãului, platourile Bedeleu si Ciumerna, avenul Sunãtoarea, pesterile Huda lui Paparã, Poarta Zmeilor, Bisericuta, Liliecilor, lacul Iezer Ighiel, marea dolinã Vanãtara, Bãile Romane, precum si o serie de defilee, monumente si rezervatii naturale.
Galda de Jos - harta zonei
Comuna Galda de Jos este o asezare linistitã, cu oameni destoinici, harnici si doritori de intelegere. De cum intri in Galda de Jos te intampinã imaginea unor case zvelte, construite de curand sau modernizate. Aerul curat, linistea si dechiderea unui peisaj mirific spre muntii Apuseni transformã asezarea intr-un loc de popas si meditatie. Teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, cu suprafata de 10169 ha, reprezintã 1,6 % din suprafata judetului Alba, si cuprinde 11 sate:
Galda de Jos (cod postal 517285) este localitatea de resedintã a comunei
Benic (cod postal 517286)
Cetea (cod postal 517287)
Galda de Sus (cod postal 517288)
Lupseni (cod postal 517289)
Mãgura (cod postal 517291)
Mesentea (cod postal 517292)
Oiejdea (cod postal 517293)
Poiana Gãlzii (cod postal 517294)
Rãicani (cod postal 517296)
Zãgris (cod postal 517297)
Pe strãzile comunei Galda de Jos retine atentia farmecul senin, specific satelor ardelenesti. Casele traditionale din comuna Galda de Jos ne indeamnã sã ne amintim de linistea din vremurile de demult apuse, cu feciori si fete jucand la hore, cu femei ce torceau pe prispã. Casele traditionale erau locuinte simple, alcãtuite din camera de fiecare zi si 'casa mare', camera din fatã. Pe toatã lungimea casei, intotdeauna asezatã spre miazazi, se afla terasa casei (tarnatul), in cele mai multe cazuri deschisã.
Astãzi casele din Galda de Jos aratã cu totul altfel. Mai incãpãtoare, arãtoase, pe un nivel sau douã, aliniate de o parte si de alta a strãzilor asfaltate, creind o atmosferã tonicã si relaxantã, dand localitãtii aspect de urbe. Vizitatorii le admirã, iar gãldenii se mandresc cu ele.
In ansamblul ei, comuna Galda de Jos este o asezare de tip agro-pastoral, in care gospodaria sãteascã, tipul, structura si organizarea au caracteristici proprii, determinate de pozitia geograficã si de existenta ocupatiilor specifice.
In timp ce in nordul si in sudul Muntilor Trascãului asezãrile apar doar pe vãi si in cadrul depresiunilor, in partea centralã a acestui masiv satele si cãtunele urcã panã sus pe coama muntelui, risipindu-se sub formã de 'cranguri' printre ogoare integrandu-se, astfel, peisajului specific al Tãrii Motilor.
Aspecte din satele comunei Galda de Jos
Locuinta este aici un mediu determinant si fundamental de existentã a localnicilor, iar situarea localitãtii pe mari trasee istorice si turistice, ca si apropierea muntilor, cu potential turistic nelimitat, permite ca multe gospodãrii sã indeplineascã normele pentru pensiuni si ferme agro-turistice, inclusiv asigurarea unei alimentatii cu produse proprii.
La Galda de Jos conservarea traditiilor specifice poate fi remarcatã, atat prin mentinerea specificului de viatã pãstrat in formele traditionale, indeosebi prin arhitecturã, cat si prin promovarea unui tip pozitiv de valorificare a lor, complex si benefic, in cazul de fatã turismul rural, ecologic si cultural organizat, cu toate implicatiile acestuia.
Portul traditional, costumul popular gãldean, este specific zonei Tãrii Motilor. Femeile poartã ie de panzã finã, tesutã in casã, cusutã in rauri de cele mai ingenioase combinatii, intr-o singurã culoare - alb, rosu, galben sau negru, poale albe de bumbãcel, alese sau cusute cu motive asemãnãtoare iei, peste poale poartã catrinta, iar pe cap poartã marame fine, vaporoase.
Costumul de bãrbat este alcãtuit din cãmasã albã, din aceeasi panzã finã, cusutã la poale si la guler, ca si la manecile largi, cu motive populare, din pantaloni albi (cioareci), largi la costumele de sãrbãtoare si stramti la costumele de purtare, iar peste camasã, vestã neagrã sau pieptar cu motive populare. Pe cap bãrbatii poartã caciulã sau pãlãrie. Aceste costume dau o stare de adoratie, pentru cã sunt ivite din dor, din spatiul montan, ondulat in care trãiesc gãldenii.
Portul popular la Galda de Jos
Atractia turisticã pe care o exercitã zona geograficã Galda de Jos constã, poate, tocmai din neasteptata complexitate si diversitate peisagisticã a Muntilor Trascãului, fãrã indoialã, rolul important in definirea trãsãturilor acestui cadru natural avandu-l relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde intreaga gamã de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multã personalitate in peisaj.
In plus, integrarea acestui tip de relief in cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci care sunt sedimentare, magmatice si metamorfice, se face intr-o armonie peisagisticã desavarsitã.
Cãlãtorul ajuns in imparatia de culmi, de creste si platouri ale Muntilor Trascãului, intrerupte neasteptat de vãi prãpãstioase, intalneste, la tot pasul, privelisti de o frumusete aparte. Formele de relief sunt de mare complexitate, datoritã varietãtii litologice precum si indelungatei evolutii geologice.
In ciuda faptului cã aceastã zonã montanã este inclusã in categoria muntilor josi, fatã de Valea Gãlzii si de Valea Muresului, Muntii Trascãului par destul de inalti, date fiind valorile ridicate ale diferentelor de nivel, care ajung si depãsesc valoarea de 1000 m, datoritã numeroaselor abrupturi existente in jurul acestora.
Diversitate peisagisticã la Galda de Jos
Suprafata totalã a comunei Galda de Jos este de 10.169 ha, suprafata agricolã este de 6.534 ha, suprafata locuibilã este de 3.635 ha, suprafata cu pãduri este de 1.162 ha, suprafata arabilã este de 3.087 ha, suprafata cu livezi si pepiniere pomicole este de 234 ha, suprafata cu vii si pepiniere viticole este de 133 ha, suprafata cu pãsuni este de 1.932 ha si suprafata cu fanete este de 1.148 ha.
Populatia totalã a comunei Galda de Jos cuprinde 4.516 persoane, in scãdere fatã de recensãmantul anterior din 2002, cand se inregistraserã 4.882 de locuitori, numãrul locuitorilor comunei suferind o scãdere permanentã incepand cu anul 1941. Dintre cele 4.516 persoane majoritatea se gãsesc in localitatea Galda de Jos (45,4%).
Spre deosebire de evolutia populatiei comunei, ca urmare a dezvoltãrii economice, in cazul localitãtii Galda de Jos - resedinta comunei - populatia a avut o evolutie crescãtoare permanentã, de la 1127 locuitori in anul 1880, la 1455 in anul 1910, la 1769 in anul 1941, la 1802 in anul 1977, la 2032 in anul 2002, pentru ca in prezent populatia localitãtii Galda de Jos sã ajungã la 2100 locuitori. Localitatea Galda de Jos devine, astfel, martorul unei cresteri permanente a populatiei, a dezvoltarii unei piete mai cãutate decat altele, iar aparitia in ultimii ani a unor institutii si fabrici a condus la dezvoltarea accentuatã a acestei asezãri.
Cu sigurantã, dezvoltarea comunei Galda de Jos a fost favorizatã si de pozitia pe care aceasta o ocupã la contactul dintre Muntii Apuseni si bazinul Transilvan. Dezvoltarea sa a fost favorizatã, de asemenea, si de o asezare aleasã intr-o vale cu o largime de 2,5 km si cu terase frumoase, ferite de inundatii si vanturi puternice. Acest versant oriental al Apusenilor se bucurã de un climat propice, influentat de vanturi mai calde si mai uscate, favorabile atat pentru cultura plantelor de camp cat si a pomilor fructiferi si vitei de vie.
Din punct de vedere etnic populatia comunei Galda de Jos este constituitã in proportie foarte mare de romani, acestia reprezentand 89,08% din totalul populatiei comunei, cu o minoritate de maghiari de 6,59%. Un procent de 0,35% din populatia comunei Galda de Jos apartine altor etnii, iar pentru un procent de 3,98% din populatie apartenenta etnica nu este cunoscutã.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor comunei sunt de religie ortodocsã, acestia reprezentand o proportie de 86,27% din totalul populatiei comunei, dar existã si minoritati de reformati (6,44%), de greco-catolici (1,32%) si de locuitori de alte religii (1,92%). Pentru circa 4,05% din populatie, apartenenta confesionalã nu este cunoscutã.
Invãtãmantul in comunã este reprezentat de unitãtile scolare cu clasele I-VIII si de grãdinitele din Galda de Jos, Oiejdea, Mesentea, Benic, Cetea, Galda de Sus si Poiana Gãlzii.
Exista 17 institutii de invãtãmant (scoli, grãdinite si case ale elevilor) in comuna Galda de Jos dintre care se mentioneazã:
​• Scoala Gimnazialã 'Nicolae Drãgan' din Galda
de Jos - resedinta comunei (romanã)
• Scoala veche din Galda de Jos (romanã)
• Scoala Gimnazialã din satul Benic (romanã)
• Scoala Primarã din satul Mesentea (romanã)
• Scoala Primarã din satul Cetea (romanã)
• Scoala Primarã din satul Galda de Sus (romanã)
• Scoala Primarã din satul Oiejdea (romanã)
• Scoala Primarã din satul Oiejdea (maghiarã)
• Grãdinita program normal Galda de Jos (romanã)
• Grãdinita cu program normal Benic (romanã)
• Grãdinita cu program normal Cetea (romanã)
• Grãdinita cu program normal Oiejdea (romanã)
• Grãdinita cu program normal Oiejdea (maghiarã)
• Grãdinita program normal Galda de Sus (romanã)
• Grãdinita program normal Poiana Gãlzii (romanã)
Institutii de invãtãmant din Galda de Jos
Comuna beneficiazã de o infrastucturã de drumuri unele intr-o stare foarte bunã (DN1), altele intr-o stare mai putin bunã (DC 77, 76), rea (DJ 107H, 107K), deplorabilã (DJ 105M); drumuri balastate - DC 71; strãzi asfaltate in satul Galda de Jos si strãzi pietruite in satele Galda de Jos, Oiejdea, Mesentea, Benic, Cetea, Galda de Sus, Poiana Gãlzii.
Activitãtile sportive in comuna Galda de Jos se desfãsoarã prin Asociatia Sportivã Industria Galda de Jos - echipe de fotbal de juniori si seniori din comunã (divizia D), teren de fotbal modernizat in Galda de Jos. Si in box au obtinut succese deosebite la juniori fratii Dãrãmus din satul Benic.
Cãmine culturale existã pe raza comunei in satele Galda de Jos (extins de curand), Oiejdea, Benic, Cetea si Galda de Sus. Comuna beneficiazã de dispensare medicale, cabinete cu medici de familie, cabinet stomatologic, precum si de un Centru de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatricã.
Pe raza comunei se receptioneazã posturile televiziunii nationale, prin cablu doar in Galda de Jos si Oiejdea. Comuna are acoperire cu servicii de internet de bandã largã in 7 dintre cele 11 sate ale comunei, iar din anul 2014 au fost conectate si celelalte 4 sate prin intermediul a douã hot-spot-uri instalate in punctele cele mai inalte din zonã.
Stadionul si echipa de fotbal din Galda de Jos
Alimentarea cu apã este prezentã in Galda de Jos. In prezent este in curs de derulare investitia 'Alimentare cu apã potabilã in comuna Galda de Jos - lucrãri noi', cu finantare prin Programul SAPARD, care va asigura alimentarea cu apã potabilã in sistem centralizat, cu cismele stradale a satelor Galda de Jos, Mesentea, Oiejdea, cu extindere in Benic.
Alimentarea cu gaz in comunã este prezentã in localitãtile Galda de Jos, Oiejdea, Mesentea, fiind necesarã extinderea si in localitãtile Benic, Cetea, Galda de Sus. Comuna beneficiazã de sistem de canalizare, avandu-se in vedere cãutarea de surse financiare pentru extinderea acestei utilitãti. De asemenea s-a pus in functiune noua statie de epurare. Colectarea deseurilor este asiguratã de serviciul de salubrizare Salprest, in Galda de Jos, Oiejdea si Mesentea.
.