O B I E C T I V E T U R I S T I C E

MASIVURI MUNTOASE

Bulzul Gãlzii sau Piatra Bulzului

Bulzul Gãlzii sau Piatra Bulzului este o rezervatie geologica reprezentata printr-un bloc calcaros in forma de creasta ascutita, cu inaltimea de 971 m, ce domina satul Poiana Galzii, situata in judetul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos. Se afla situat in partea de sud-est a Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al raului Valea Galzii, pe interfluviul dintre raul Valea Galzii la nord si paraul Tibru la sud.

Rezervatia propriu-zisa cuprinde numai blocul de calcar, dar zona tampon se extinde pe 200…300 m in jur cu padure si pasune. Blocul calcaros Piatra Bulzului este desprins dintr-o faleza calcaroasa, alunecata pe talazul continental din partea de sud a Muntilor Trascãului, iar in jurul lui vegetatia este alcãtuitã din pajisti mezofile cu asociatii de Festuca rubra cu Agrostis tenuis si local de Nardus stricta, formate in urma defrisarii pãdurilor de gorun cu ceri si garnite. In fisurile blocurilor calcaroase si pe politele cu panta mai redusã au apãrut asociatii ierboase pioniere calcicole.

Suprafata rezervatiei este de 0,12 ha, culmea de calcar avand lungimea de 200 m si latimea de 60 m. Este o arie acoperita cu padure si fanete cu plante mezofile. Rezervatia propriu-zisãa cuprinde numai blocul de calcar, dar zona tampon se extinde pe 200…300 m in jur, incluzand atat padurea, cat si pasunea din partea de nord si nord-vest.

Piatra Bulzului, Piatra Mãgurii si Piatra Grohotisului din apropiere sunt blocuri izolate de mari dimensiuni desprinse dintr-o faleza calcaroasa, alunecate pe taluzul continental din partea de sud a Muntilor Trascãului si insedimentate in formatiunile cretacice de flis, detasandu-se in relief prin eroziune selectiva. Acestea se gãsesc pe culmile si versantii suprafetei de nivelare mijlocii, cunoscute sub numele de Mãguri - Mãrisel 1 (treapta superioarã) cuprinsã intre 900 si 1100 m.

Masivul Bulzul Galzii

Din punct de vedere geologic reprezinta blocuri de klippe de calcar jurasic sub forma de olistolite ce domina formatiunile sedimentare alcatuite din conglomerate, gresii, argilite (wildflisch) cretacice inferioare, puternic erodate. Solurile predominante sunt cele brune acide si brune eumezobazice, formate pe flis cretacic. Pe calcare se intalnesc rendzine si soluri humicocalcice cu grosimi de cativa centrimetri.

Accesul se face din localitatea Galda de Jos pe DJ 107 K pana in satul Poiana Galzii, de unde se merge pe o poteca ce urca circa 2 km pe paraul Bulzului pana la varful Piatra Buzului.

Piatra Cetii

Masivul Piatra Cetii este considerat ca unul dintre cele mai impresionante masive care se regasesc in muntii Trascaului. Alaturi de Cheile Tecsestilor, masivul Piatra Cetii prezinta dificultati din punct de vedere al accesului, spre deosebire de restul masivelor de dimensiuni mai mari din apropiere, precum Cheile Galzii, Cheile Intregalde, Cheile Turcului, Cheile Rametului si Cheile Manastirii.

Avenul din Piatra Cetii (pestera cu dezvoltare verticala), localizat in imediata apropiere a vf. Piatra Cetii (altitudinea 1233 m), este creat la intersectia fetelor de strat cu microfisuri tectonice. Este un aven format datorita eroziunii generate de apele de percolatie. Initial, prin dizolvarea calcarelor de catre apele de infiltratie s-au format lapiezuri si, ulterior, prin adancirea progresiva a acestor lapiezuri, s-a dezvoltat avenul care prin intermediul unei mici trepte formeaza doua puturi, unul de 30 m si altul de 18 m, in total 48 m adancime, dezvoltarea totala a avenului fiind de 68 m.

Baza avenului se dezvolta sub forma unei sali de mici dimensiuni plina de material de incaziune (bolovani prabusiti). Aceasta sala poate pastra zapada pana primavara tarziu. Avenul are doua deschideri alaturate, una de 5 mp si alta de 2 mp la adancimea de 1118 m.

Masivul Piatra Cetii

Avenul din Piatra Cetii, loc inconjurat de mister si legende, a fost explorat pentru prima oara de Teodor Ludusan si echipa lui in anul 1982. Atunci au fost cartati 48 metri adancime si 68 metri lungime. Se poate observa in aven un mic izvor temporar, stalactite, scurgeri de montmilch.

In jurul acestui aven exista chiar si cateva legende. Astfel, se spune ca un caine ciobanesc a alunecat in aven, stapanul incercand sa il scoata dar nereusind l-a abandonat acolo. Cateva zile mai tarziu cainele a fost gasit pe Valea Galzii la 6 km distanta de aven in apele unui izvor carstic. In mod remarcabil cainele a fost gasit in viata.

O alta legenda spune ca in trecut un aventurier de la oras s-a lasat coborat cu funii in fundul avenului de un grup de tineri. Tanarul trebuia sa fie scos afara in momentul in care scutura de funie. Cei de afara au asteptat si au tot asteptat ca funia sa fie miscata si vazand ca nu se intampla nimic au decis sa o traga afara.

Din acest moment povestea are doua variante. Prima varianta spune ca la capatul funiei l-au gasit pe aventurier speriat, alb ca varul, cu privirea tulburata si ochii ingroziti.

Avenul din Piatra Cetii

Acest om nu a mai fost instare sa scoata o vorba tot restul vietii lui, panica si groaza celor intamplate si vazute in fundul avenului punand stapanire pe el. In cea de-a doua varianta se spune ca la capatul funiei tinerii nu am mai descoperit decat palaria aventurierului. Si toate acestea, pentru ca, se spune ca in acel aven locuiau solomonarii cu balaurii lor ce puteau calatori prin nori si puteau sa aduca ploaia. Dar, cu toate astea, turistii se pot plimba linistiti admirand peisajul cu stanci abrupte, paduri si pajisti linistite fara sa le fie teama ca se pot intalni cu balaurii ce aduc ploaia.

Piatra Crãivii

In partea de vest a localitatii Galda de Jos, la limita zonei padurilor, se ridica o stancã uriasã, Piatra Crãivii, care dominã, prin semetia sa, celelalte inaltimi inconjuratoare de pe Valea Gãlzii si de pe valea mijlocie a Muresului.

La Galda de Jos masivul Piatra Crãivii a fost intotdeauna imaginea ce domina orizontul. Piatra Crãivii este situatala la circa 15 km de Galda de Jos (incluzand aici si drumul forestier), in sud-estul Muntilor Trascaului, langa satul Craiva, intre Vaile Cricaului si a Bucerzii Vinoase, la 1.083 m altitudine.

De sus, de pe piscul Piatra Crãivii, se pot admira masivele Bulzul Gãlzii, Piatra Cetii si se pot vedea in zare localitãtile Galda de Jos, Craiva, Tibru, Teius si panã spre Alba-Iulia, Aiud, Zlatna, nici nu e de mirare cum de pe acest pisc semet au intemeiat dacii o falnicã cetate.

Acest masiv calcaros ce poartã numele de Piatra Crãivii este astazi cunoscut pretutindeni prin importanta Cetate dacicã Apoulon descoperitã aici, pe varful stancii, la 1083 m altitudine.

Piatra Craivii si imprejurimi

Mergand din Galda de Jos spre Piatra Craivii, asfaltul se termina la iesirea din satul Craiva si, de acolo, drumul forestier merita parcurs pe jos. Peisajul este de-a dreptul mirific! Pe tot drumul predomina pasunile subalpine, cu flora specifica stancariilor, turmele de mioare fiind in largul lor. De mai multe ori se intalnesc palcuri dese, mai ales de macesi, si in mai multe randuri drumul intra in paduri de foioase. Se poate spune cu mandrie ca 'am vazut acele locuri', dat fiind ca se ajunge destul de greu, insa impresia lasata de peisaj si de prezenta Cetatii Dacice Apoulon merita tot efortul.

Avand in vedere toate cele de mai sus, si lasand la o parte incarcatura emotionala pe care Piatra Craivii o reprezinta pentru mine, acest loc reprezinta, pe de o parte, o zona de o frumusete inegalabila, inca neatinsa de 'civilizatie' si, pe de alta parte, un loc incarcat de istorie, mai putin cunoscut publicului larg. Iata de ce, in calitate de 'fiu al locurilor', am simtit ca este de datoria mea sa fac cunoscuta tuturor aceasta minunata zona a Ardealului.

Detunatele

Detunatele din Muntii Apuseni reprezinta una dintre atractiile peisagistice din zona Muntilor Metaliferi, mai exact din comuna Bucium, judetul Alba. Detunata Goala si Detunata Flocoasa sunt doua masive stancoase vulcanice aflate la 1,2 km una de cealalta, arii protejate de interes geologic si geomorfologic, puse sub protectie, prima din anul 1938 si, respectiv cea de-a doua, din anul 1969. Acum aria protejata de la Detunata Goala cuprinde 24 hectare, iar cea de la Detunata Flocoasa, 5 hectare.

Detunata Goala atinge altitudinea de 1169 m si are zone lipsite de padure, cu pereti stancosi de o splendoare aparte, datorita coastelor de andezit-bazalt. Peretele de stanca are inaltimea de 75 m.

O mare trena de grohotis, formata din fragmente ale coloanelor de roca desprinse din masivul de piatra este impresionanta in sine, atat prin masa uriasa acumulata aici cat si prin dimensiunea acestor coloane cazute.

Detunata Flocoasa atinge altitudinea de 1265 m si este impadurita cu molid, existand totusi niste pereti de andezit/bazalt care pot fi vazuti de la distanta.

Denumirea de 'Detunata' a gruparii de stanci provine din faptul ca desprinderea unei pietre din masiv produce prin cadere un zgomot asemanator tunetului.

Detunata Goala si Detunata Flocoasa

Aria protejata 'Detunata Goala', remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt de forma prismatic-hexagonala, aflata in nesfarsita insiruire de culmi ale Muntilor Metaliferi, un varf, relativ modest ca altitudine reprezinta, impreuna cu 'Detunata Flocoasa', puncte de mare atractie turistica. In timp ce 'Detunata Flocoasa' isi datoreaza numele padurii de molid care o acopera, nu ofera prea multe posibilitati de examinare geologica, 'Detunata Goala', lipsita de padure, dezvaluie spectaculoasa fizionomie magmatica.

Legenda. Odinioara, pe timpurile cand traiau inca uriasii si zanele in tara Ardealului, a salasluit in apropiere de Bucium o ceata de uriasi, conducatorul lor fiind dusman inversunat al zanelor. Aceasta capetenie avea un fiu foarte frumos si viteaz, care mergea sa se ia la tranta cu bourii si ursii ce traiau in padurea din Bucium. Intr-o zi s-a ratacit in padure si, inserandu-se, s-a culcat la poalele unui brad; in acest timp a observat o luminita. Ciulind urechea, a auzit cantecul dulce al unei doine. Fiul uriasului s-a indreptat spre directia luminii si intr-o poienita a vazut o fecioara frumoasa care canta langa un foc de vreascuri. Era o zana, una dintre dusmancele de moarte ale tatalui sau.

Vazandu-l, zana s-a speriat, voind sa fuga, dar feciorul uriasului a linistit-o, spunandu-i sa ramana. Toata noaptea au vorbit si au glumit impreuna, uriasul indragostindu-se de zana, din ziua aceea nemaiputand uri zanele si, pe ascuns, intalnindu-se zilnic cu ea. Tatal sau, banuind ceva necurat, l-a urmarit in padure, pentru a-si surprinde fiul in bratele unei zane, exact in locul unde azi se afla Detunata. Cu un strigat de ura, lancea uriasului strapunge corpul zanei, iar in acelasi moment inima uriasului este strapunsa de pumnalul fiului sau. Pamantul s-a deschis, iesind flacari din adancime, inghitind uriasii si trupurile indragostitilor, iar flacarile s-au transformat in stanci de piatra.

Pentru a se ajunge la Detunate trebuie sa se ia ca tinta localitatea Bucium din Muntii Metaliferi. Pornind cu masina din Galda de Jos pe drumul judetean DJ 107H si continuand pe DN 74 se ajunge la Zlatna. Se continua drumul traversandu-se Pasul Bucium (915 m) pana in satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) si, dupa inca 7 km parcursi, se ajunge in comuna Bucium ('bucium' sinonim instrumentului muzical 'tulnic' folosit de pastorii din regiunile de munte).