M O N U M E N T E I S T O R I C E

M0NUMENTE ISTORICE DIN SATUL BENIC

Ansamblul Bisericii Reformate (ruine) din Benic, sec. XIII-XVIII

In satul Benic, localitate amintita documentar in 1209, se afla urmele (ruinele) unei biserici fortificate, ridicate pe o inaltime de la marginea de nord a satului. Biserica, un monument istoric vechi de sute de ani ce strajuieste satul Benic din comuna Galda de Jos, a fost construita in secolul al XIII-lea.

Dupa opinia expertilor, constructia a fost, initial, manastire a calugarilor benedictini care detineau in sat o intinsa mosie, lucrata de taranii iobagi din satele comunei Galda de Jos. De la manastirea benedictina deriva si denumirea satului. In documentele vechi denumirea satului Benic apare ca Benedeck, Sent Benedek sau Sanbenedic, din care a derivat denumirea de Benic in limba romana.

Transformata in biserica romano-catolica, constructia a servit comunitatea pana in 1948, cand slujbele religioase pentru putinii credinciosi maghiari ramasi in sat erau tinute de catre preotul din satul Oiejdea. Lipsa reparatiilor si a intretinerii a facut ca procesul de degradare sa avanseze rapid. In anul 1950 s-a prabusit o parte din acoperisul turnului si al bisericii, apoi ploile si vanturile au continuat sa macine monumentul.

In anul 1951 clopotul mare din turn a fost luat de catre credinciosii ortodocsi si montat in turnul bisericii romanesti. Pe turnul bisericii se afla o inscriptie in care sunt mentionate evenimente petrecute in perioada 1786-1788.

In prezent aceasta biserica fortificata romano-catolica isi traieste ultimele clipe de existenta. Constructia va disparea in cativa ani din lipsa unor lucrari de restaurare si consolidare. Zidurile masive sunt acum sparte in mai multe locuri, iar turnul-clopotnita a ramas fara acoperis si se afla si acesta intr-o faza avansata de degradare.

Cu toate acestea, ruinele bisericii domina inca satul Benic pe culmea Dealului Bodor asa cum a facut-o de mai bine de 500 de ani. Constructia mai pastreaza in interior un altar gotic din secolul al XV-lea si nava centrala, care a fost transformata in secolul al XVII-lea. Zidurile de incinta dateaza din secolele XIII-XVI si au fost modificate in secolul al XVIII-lea.

Biserica Reformata din Benic (ruine)

Asa cum s-a aratat aici, satul Benic apartine din punct de vedere administrativ de comuna Galda de Jos, una dintre cele mai mari si mai bogate din judetul Alba. Insa bogatia localitatii contrasteaza puternic cu situatia in care se afla acest monument istoric. Fara o interventie rapida, biserica fortificata de pe culmea dealului din Benic nu mai poate fi salvata. Chiar si o decizie de ultima ora nu ar mai putea readuce constructia la o situatie cat de cat normala, insa ar putea determina conservarea starii actuale a monumentului.

Biserica ortodoxã de zid 'Sf. Arhangheli' din Benic

Biserica ortodoxã 'Sf. Arhangheli' din Benic a fost construitã in anul 1809, in apropierea vechiului lãcas ale cãrui urme se mai vãd si azi in partea de sus a cimitirului.

Biserica a fost renovatã in anul 1911 si a fost reparatã exterior in anii 1976 si 1997.

Planimetria lãcasului se constituie dintr-un altar poligonal (pentagonal), decrosat, nava dreptunghiularã si turnul-clopotnitã la vest, care adãposteste astãzi vechiul clopot preluat din biserica fortificatã romano-catolica (ruine) de la marginea satului.

Biserica ortodoxa 'Sf. Arhangheli' din Benic

Bustul lui Mihai Eminescu si bustul lui Teofil Francu, Benic

Prieten cu marele poet Mihai EMINESCU, Teofil FRANCU (1844 - 1903), scriitor si ziarist, s-a nascut in satul Benic, comuna Galda de Jos, fiu al preotului roman Ioan Francu. Este cunoscut mai ales prin excelentele sale scrieri Rotacismul la Moti si la Istrieni, din 1886 si Romanii din Muntii Apuseni, din 1888. Aceasta din urma, care a fost şi premiata de Academia Romana este, dupa Nicolae Iorga, 'una dintre cele mai bune lucrari de etnografie cu privire la poporul nostru, cu care ne mandrim, sau de care ne batem joc, fara sa-l cunoastem'.

Dar activitatea lui Teofil Francu a fost mult mai cuprinzatoare, el a fost timp de treizeci de ani unul dintre cei mai aprigi luptatori ai condeiului in presa romaneasca de dincoace si de dincolo de Carpati.

In perioada anilor 1865-1868, aducandu-se victoria ungurilor in politica imperiului - şi s-ar putea zice si a Europei intregi - numerosi functionari romani din Ardeal, si mai ales cei cu sentimente pronuntate romanesti, au avut de purtat lupte grele cu puternicii zilei de atunci.

Cele doua busturi, al lui Mihai Eminescu si al lui Teofil Francu, expuse in satul Benic, sunt realizate de catre sculptorul clujean, originar din Benic, Nicolaie Pascu-Goia.

Ca un element surprinzator, numele poetului Mihai Eminescu poate fi descoperit si in Elvetia, in statiunea Vevey de langa Lacul Geneva, alaturi de alti autori celebri precum Rousseau, Dostoievski, Hemingway, Sienkiewicz sau Graham Greene.

Teofil Francu

1/2

Mihai Eminescu

1/3

Bustul lui Teofil Francu

Bustul lui Mihai Eminescu

Charlie Chaplin este celebritatea a carui nume se leaga cel mai puternic de superba statiune elvetiana Vevey, acesta petrecand 25 de ani in acest oras, lucru reflectat de statuile si de piata ce-i poarta numele. Aici ii este dedicata o statuie si lui Mihai Eminescu, descriindu-l pe poetul national al Romaniei drept 'the last romantic'.

Sculptorul Nicolaie PASCU-GOIA s-a nascut la 27 ianuarie 1922 la Benic, comuna Galda de Jos, judetul Alba. Studii: Academia de Arte Plastice din Bucuresti, clasa profesorului Corneliu Medrea. Este membru al U.A.P. din 1955. A functionat ca profesor la Liceul 'Nicolae Tonitza' din Bucuresti intre anii 1955 -1982. A participat, incepand din 1949, la multe expozitii colective si de grup din Bucuresti, Alba Iulia, Sebes, Brasov, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Arad, Cluj, Oradea, precum si la manifestari de arta romaneasca organizate in strainatate: Bulgaria, Ungaria, Germania, Cehoslovacia, Italia, U.R.S.S., Grecia.

Opera: relief 'Horia, Closca si Crisan' la Campeni, relief 'Horia, Closca si Crisan' la Abrud (la liceu), portretul 'Horia' si bustul 'Avram Iancu' la Brad, bustul 'Aurel Vlaicu' la Orastie, bustul 'V.A. Urechia' la Galati.

Compozitie monumentala: 'Dunarea si holdele' la Turnu Magurele, bustul 'Horia' la Scarisoara Noua (Satu-Mare), bustul 'August Treboniu Laurean' la Fofeldea (Sibiu), bustul 'Mihai Eminescu' si bustul 'Teofil Francu' la Benic (Alba).

Lucrari in muzee: 'Decebal' la Alba-Iulia, 'Primii pasi', 'Ocrotire', 'Mama Sofica', 'Patrana', 'Nichita' si 'Piatra de hotar' la Bucuresti, 'Romantica' la Magura Buzaului, 'Pintea Viteazul' la Baia-Mare, 'Temerar. Alpinistul care a murit pe Himalaya' la Busteni, 'Avram Iancu', 'Balcescu', 'Neagoe Basarab', 'Vasile Lupu' si 'Patru ostasi' la Muzeul Militar Bucuresti.