Ob. si trasee

O B I E C T I V E T U R I S T I C E

VIZITATI GALDA DE JOS,

DESCOPERITI FRUMUSETILE

TRANSILVANIEI !

0BIECTIVE SI TRASEE TURISTICE

Relatia turism-naturã are in vedere punerea in valoare a acelor elemente apartinand cadrului natural - importante din punct de vedere stiintific, economic sau cultural-educativ - prin cunoastere si mãsuri de ocrotire adecvate, printr-o organizare judicioasã a exploatãrii lor, inclusiv pe calea turismului de odihnã si recreere. Unele peisaje deosebite sau elemente ale acestora (geologice, geomorfologice, floristice, faunistice), pentru a putea fi ocrotite, au fost declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii.

Obiective turistice

Cheile Gãlzii, 20 ha, intre satele Galda de Sus si Poiana Gãlzii

Bulzul Gãlzii sau Piatra Bulzului, 941m, in satul Poiana Gãlzii

Cheile Intregalde, masivele Plaiul 1174m si Plesa Caprei 1139m

Piatra Cetii, altitudinea 1233m, langa satul Rãicani

Cheile Cetii 'Bãile Romane', 75 ha, langã satul Cetea

Poiana Narciselor, altitutdinea 950m, langã satul Rãicani

Trasee turistice

Galda de Jos - Benic - Cheile Gãlzii - Cheile Intregalde

Galda de Jos - Benic - Cetea - Cheile Cetii - Poiana Narciselor

Galda de Jos - Cricãu - Bucerdea - Ighiu - Lacul Iezer Ighiel

Galda de Jos - Teius - Geoagiu de Sus - Mãnãstirea Ramet

Galda de Jos - Teius - Aiud - Cheile Aiudului - Rimetea

Galda de Jos - Valea Ampoiului - Ghetarul Scãrisoara

Se prezinta, in continuare, o succinta descriere a obiectivelor turistice declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii, dupa care, mai jos, se detaliaza principalele trasee turistice din zona Galda de Jos.

DEFILEURI SPECTACULOASE LA GALDA DE jOS

Cheile Gãlzii

Cheile Gãlzii alcatuiesc o arie protejata de interes national (rezervatie naturala de tip mixt), situata pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos. Rezervatia naturala se afla in partea estica a Muntilor Trascaului, la o altitudine cuprinsa intre 350 si 700 m, pe cursul inferior al Vaii Galzii, intre satele Galda de Sus si Poiana Galzii.

Este un peisaj reprezentat de creste abrupte, turnuri, lapiezuri, nise, polite sau grohotisuri, ce confera locului o imagine deosebita. Aspectul pitoresc si deosebit este dat de diversitatea formelor de relief, prin alternanta ce poate fi remarcata intre versantii abrupti, varfurile sub forma de stog, piramide sau turnuri, alaturi de alte creste si stanci izolate.

In zona cea mai ingusta a Cheilor Galzii se pastreaza si azi urmele redutei construite de catre numerosii locuitori ai satelor din comuna Galda de Jos care s-au inrolat in armatele revolutionare si au participat la luptele duse aici in timpul Revolutiei de la 1848.

Suprafata cheilor este de 20 ha din care 8 ha reprezinta rezervatia propriu-zisa si 12 ha zona tampon. Accesul se face din localitatea Galda de Jos pe DJ 107 K catre Benic, Galda de Sus.

Cheile Gãlzii

Limita de nord-vest porneste din marginea satului Poiana Galzii, urca in versantul stang al vaii pe marginea stancariei si urmareste limita abruptului (pana la circa 500 m), dupa care coboara tot pe marginea calcarului golit de vegetatie in zona din aval a cheilor. Limita de sud traverseaza raul Valea Galzii si urca pana pe marginea stancariilor din versantul drept, mentinandu-se la circa 450 m.

Spre vest se coboara in zona din amonte a cheilor, iar la nord cheile sunt limitate de Valea Merii. Zona tampon include padurea din jur, avand latimi de 100…250 m. Turistii dornici de aventura au sansa de a accesa si alte chei aflate in zona, precum Cheile Intregalde, Cheile Cetii sau Cheile Caprei.

Din punct de vedere al vegetatiei, zona este acoperita din paduri de foioase (fag, stejar, mesteacan, alun, frasin), iar la nivelul ierburilor sunt intalnite aici specii floristice de pajiste si stancarie, printre care, firuta (Poa nemoralis) sau gusa porumbelului (Silene acaulis).

Cheile Gãlditei si Turcului

Cheile Gãlditei si Turcului constituie o rezervatie complexã cu suprafata de 80 ha, cu relief interesant si pitoresc de creste, tancuri si abrupturi sculptate in calcar si este formata din doua subunitati, Cheile Galditei si Cheile Turcului. Rezervatia se afla in partea central-sudica a Muntilor Trascaului (Culmea Bedeleului), in bazinul raului Valea Galzii, pe afluentul aestuia, Galdita. Altitudinea maxima este de 1000 m, iar altitudinea minima de 640 m.

Cheile Gãlditei. Sunt delimitate la nord-vest de liziera unei mici paduri de foioase, ce coboara intr-o valcea calcaroasa cu obarsia intr-un mic platou carstic, cu inaltimea de 800 m.

Spre vest limita urmareste peretele abrupt de la marginea de est a platoului si coboara pana in albia paraului Galdita, pe care o va urma in avale pe aproximativ 200 m, pana la gura Paraului Drogului.

De aici, limita de demarcatie trece pe dreapta, urca pe marginea abruptului pana in varful Coltul Galditei (762 m), de unde se indreapta spre nord-vest spre a ajunge in albia Paraului Galdita, pe care o va urmari din dreptul Paraului Turcului, pe stanga vaii, pe circa 250 m.

Zona tampon se extinde foarte mult spre sud-est, urmarind limita bazinelor a doua paraie dintre care unul este Valea Drogului, ajungand in extremitatea sudica pana in Varful Drogului (1177 m). Limita de nord-vest trece pe la marginea unei paduri de foioase ce coboara intr-o valcea.

Cheile Galditei si Turcului

Cheile Turcului. Limita de nord se mentine pe dreapta paraului Galdita, circa 600 m, in lungul crestei calcaroase pana aproape de obarsia unui mic afluent al Paraului Turcului. In continuare se indreapta spre sud, pe acest afluent, pana in albia paraului colector, trece pe stanga spre a ajunge la cota de 762 m, unde intalneste limita Cheilor Gãlditei. De aici pana in albia paraului Gãldita cele doua subunitati ale rezervatiei au limita comunã.

La Cheile Gãlditei si Turcului se ajunge din DN 1 (E 81) Alba Iulia - Aiud mergand pe DJ 107K prin Galda de Jos - Galda de Sus - Modolesti pana la Intregalde, drum in cea mai mare parte modernizat. In continuare, un drum comunal trece pe langa paraul Galdita prin Cheile Galditei si pe la marginea de vest a Cheilor Turcului.

Cheile Intregalde

Rezervatia naturala Cheile Intregalde este situata in partea central-estica a Muntilor Trascaului, pe cursul superior al raului Valea Galzii. Suprafata rezervatiei este de 130 ha, altitudinea maxima este de 1139 m, altitudinea minima 500 m. Cheile fac parte din sistemul de chei care traverseaza masivul calcaros al culmii Ciumerna-Bedeleu in vestul Muntilor Trascaului si prezinta un relief deosebit de pitoresc, cu numeroase abrupturi, creste ascutite si turnuri, care conserva totodata numeroase specii rare de plante, cum este floarea de colt.

In partea de vest rezervatia este delimitata de versantii abrupti si de glacisul care coboara din varfurile Plaiu (1174 m) la nord, si cota 1119 m din apropierea Varfului Plesa la sud, pana in Valea Galzii, paralel cu Paraul Sindrilesei ce vine dinspre sud suprapunandu-se exact pe limita dintre comunele Galda de Jos si Intregalde.

Limita estica o constituie fundul a doua vai cu apa temporara ce coboara din cele doua masive calcaroase Plaiu si Plesa Caprei. Limitele nordica si sudica sunt, practic, varfurile Plaiu si Plesa Caprei.

Limita cheilor de nord-est este marginea abruptului calcaros ce leaga Varful Plaiu (1174 m) de Fulgeristea (1148 m) si se continua spre est la baza versantilor impaduriti ce urmaresc o valcea cu apa temporara, care coboara pana in Valea Galzii.

Cheile Intregalde

Limita sud-vestica urmareste culmea si marginea padurii ce leaga varfurile Plesa Caprei (1139 m), Plesa Muncelului (1138 m), Muncel (1171 m) si Pietrari (1166 m), suprapunandu-se partial cu limita dintre comunele Intregalde si Galda de Jos, iar limita de sud-est o formeaza culmea Pietrari care coboara domol pana in Valea Galzii. Zona Tampon este situata in vest ca o fasie lata de 150…200 m ce coboara din cele doua varfuri farmand doua culmi prelungi. Partea de est a zonei tampon este acoperita aproape in intregime cu paduri ce fac parte din Clasa 1 de protectie, paduri care nu pot fi exploatate.

Rezervatia este formata exclusiv pe calcare masive de varsta jurasic superioara. La vest de ea predomina sisturi argiloase, gresii si conglomerate, iar la est se interpune o fasie de ofiolite intre calcare si masa de sisturi argiloase, gresii si conglomerate. In nord-est si nord-vest calcarele si ofiolitele sunt flancate de conglomerate, gresii, marne si marnocalcare.

Relieful este reprezentat prin cele doua masive calcaroase, Plaiu (1174 m) la nord si Plesa Caprei (1139 m) la sud, resturi ale unui vechi platou in care Valea Galzii a sapat Cheile Galzii deosebit de pitoresti. Ca urmare a intensei carstificari, se intalneste intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri sub forma de turnuri, creste, ulucuri si pesteri, precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri.

In cuprinsul rezervatiei predomina circulatia apelor subterane, cu exceptia raului Valea Galzii care strabate Cheile Intregaldelor si colecteaza Paraul Sindrilesti, Paraul Caprei precum si alte paraie mai mici. In partea de sud-est, apele sunt adunate de Paraul Galdita, Paraul Turcului si Hoanca Paltinului.

In ceea ce priveste vegetatia, versantii moderat si slab inclinati sunt acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea), iar pe unele creste apar pinul (Pinus silvestris) si molidul (Picea abies). Versantii golasi si insoriti, cu substrat de bolovanis si pietris, cu expunere nord-vestica, sudica si sud-estica, sunt acoperiti de pajisti de stancarie alcatuite predominant din coada iepurelui (Sesleria rigida) si o specie de colilie (Stipa pulcherrima). Local pe versanti apar palcuri de arbusti: diferite specii de scorus (Sorbus dacica, Sorbus Aria, Sorbus Graeca), mojdrean (Fraxinus ornus), cetina de negi (Juniperus sabina) si o specie de maces (Rosa Spinosissima). Coastele sudice ale Varfului Plaiu, abrupte si golase, sunt lipsite de paduri, fiind acoperite cu specii calcofile, specifice pentru stanci calcaroase.

Masivul sudic ce culmineaza in Vf. Plesa Caprei constituie partea cea mai interesanta a Cheilor Intregalde, intrucat pe versantul sau nordic vegeteaza Floarea de Colt (Leonthopodium Alpinum varietatea Intregaldense). Cheile Intregalde sunt declarate ca apartinand Patrimoniului national al monumentelor naturii, fiind recunoscute ca rezervatie botanica, datorita prezentei acestei flori care isi are dezvoltarea la cea mai joasa altitudine din tara (500…800 m). Acest fenomen este posibil datorita climatului specific al curentilor de aer rece care traverseaza intregul culoar al cheilor. Floarea de Colt, cunoscuta sub denumirea populara de Albumita sau Floarea Reginei, impreuna cu narcisa (Narcissus stellaris) sunt declarate monumente ale naturii.

Zona strict protejata o constituie cheile propriu-zise cu lungimea de 800 m, la care se adauga crestele si abrupturile calcaroase, ce se extind in nord pana in Varful Plaiu (1174 m), iar in sud pana in varful cu altitudinea de 1190 m, situat la 600 m nord de Dealul Caprei (1212 m). Ansamblul are forma ovala, extinzandu-se pe o lungime de 2200 m si avand o latime medie de 600 m (800 m in partea de sud si 400 m in partea de nord), ceea ce insumeaza o suprafata de aproximativ 130 ha.

Cheile Cetii

Zona Cheilor Cetii se intinde pe o suprafata de 75 de hectare, in partea de vest a Muntilor Trascaului, teritoriu pe care se pot intalni numeroase abrupturi stancoase, alaturi de paduri, pajisti si fanete. Traseul spre aceste chei pornind din Galda de Jos spre Cetea nu este un traseu foarte cunoscut, cea mai cunoscuta arie de aici fiind Cheile Rametului.

Cheile Cetii au fost sapate in calcare, sub forma de ace, turnuri sau mase de grohotis si sunt inconjurate de o bogata vegetatie, conturata de padurile de fag, gorun, mesteacan sau pin.

Scobiturile in stanca, cunoscute si sub denumirea de marmite, reprezinta o atractie turistica prea putin cunoscuta. In profil longitudinal, caderea de apa are o diferenta de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri si cuprinde patru cascade cu inaltimi intre 3 si 10 metri.

Cea mai mare este abordabila doar cu tehnica si echipament de catarare.

Cheile Cetii, in interiorul carora sunt cascadele 'Baile Romane', s-au format prin interceptarea de catre valea Cetii a unei formatiuni calcaroase care a fost fragmentata de eroziune in patru 'pietre'.

Cheile Cetii

Fiecare dintre cele patru 'pietre' au fost denumite de catre localnici astfel: 'Sanditau' cea de pe stanga, iar pe dreapta sunt grupate 'Piatra Sasa' cu varful retezat parca de un urias din povesti si 'Ticuiata' ce poarta in varf un cucui mai rasarit si, in cele din urma, piatra 'Mariuta'.

Denumirea populara de 'Baile Romane' a fost data de localnici si reprezinta o succesiune de patru cascade de marimi diferite care au format la baza mici lacuri de apa curgatoare. In apropierea lor s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului.

Cheile se afla la doar 2,5 km de satul Cetea, accesul pana la ele fiind destul de facil si pentru un calator neexperimentat cu muntele. Se ajunge in chei si la cascade pe drumul judetean din Galda de Jos, iar din satul Benic se face dreapta spre Cetea. Pentru a se ajunge la 'Baile Romane', dupa ce se iese din satul Cetea, trebuie urmat drumul de pe malul Vaii Cetii.

Un alt obiectiv ce poate fi vizitat in aceasta zona este Rezervatia Naturala Poiana Narciselor, o arie deosebit de pitoreasca, de relaxare si petrecere a timpului in aer liber.

Cascadele 'Baile Romane'

Cheile Rametului

Pe drumul spre poienile cu narcise ori spre cea mai lunga pestera din Europa ai impresia ca muntii se vor pravali peste tine si ca lumea se termina la zidul albastru al Manastirii Ramet. Cine vrea o vacanta cu drumetii nu poate gasi un loc mai potrivit, indiferent daca e vorba de trecerea Cheilor Rametului, de o excursie in poienile pline cu narcise sau de o expeditie in pestera Huda lui Papara - cea mai lunga, cea mai denivelata si cea mai dificila pestera din Europa, unde se afla cea mai mare sala, cea mai inalta galerie, cea mai frumoasa cascada si cea mai numeroasa colonie de lilieci de pe batranul continent

Rezervatia naturala Cheile Rametului reprezinta un peisaj pitoresc si foarte putin modificat de catre om, inscris in calcare, care conserva o serie de plante rare, printre care numeroase monumente ale naturii. Sunt situate in partea central-estica a Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului, numita in avale Valea Manastirii, iar in amonte Valea Mogosului. Altitudine maxima este de 1189 m si altitudinea minima de 530 m.

Suprafata rezervatiei este de 150 ha. In partea de est si de vest rezervatia este delimitata de glacisul care inconjoara versantii abrupti ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud si coboara vertiginos in Valea Geoagiului.

Limita nordica este formata de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de padurea din apropierea cotei de 1135 m si se continua spre est si spre vest la marginea abruptului, iar cea sudica o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins intre cotele 1158 m si 1166 m, dominate de varful Piatra din Chei (1189).

Zona tampon o constituie o fasie lata de circa 300 m, care inconjoara zona protejata si cuprinde in cea mai mare parte padurea limitrofa, inclusa de silvici in Clasa 1 de protectie si cateva areale cu pasuni si fanete.

Cheile Rametului

Rezervatia este constituita din calcare masive de varsta jurasic superioara. In vestul lor predomina conglomerate, gresii, marne si marnocalcare cretacice, iar in est bazalte mezozoice. Ca urmare a intensei carstificari, se intalneste o intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri ascutite si sub forma de turnuri, creste, doline, pesteri, portaluri si ulucuri, precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri. Clima este influentata de circulatia maselor de aer atlantice si altitudinea relativ joasa la care se afla rezervatia. Temeperatura medie anuala oscileaza intre 6...8°C, temperatura medie a lunii iulie intre 16...18°C, iar cea a lunii ianuarie intre -3...-4°C.

Amplitudinea medie anuala atinge 18...20°C. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 700..800 mm, atingand in zonele mai inalte 1000 mm. In cuprinsul rezervatiei predomina circulatia subterana, cu exceptia paraului Geoagiului (Manastirii) care strabate Cheile Rimetului si care colecteaza paraiele Bradestilor si Pravului la vest si paraul Vulturului la sud-est, precum si alte paraie mai mici cu scurgere temporara.

Vegetatia se afla in etajul padurilor de amestec de fag (Fagus silvatica) cu gorun (Quercus petraea). In cuprinsul cheilor isi gasesc conditii optime de dezvoltare o gama larga de elemente floristice, realizandu-se un interesant amestec de specii cu diferite cerinte ecologice. Astfel, alaturi de unele specii alpine ca Ranunculus oreophilus, Arabis alpina, Saxifraga paniculata se intalnesc un numar mare de elemente relativ termofile, dintre care sunt mentionate Silene bupleroides, Linum flavum si carpato-balcanice, cum ar fi Taraxacum hoppeanum.

Marele interes stiintific acordat Cheilor Rimetului rezida in numeroasele specii endemice sau rare ce se intalnesc aici si a caror semnificatie fitogeografica este deosebita. Asa sunt, de exemplu, speciile endemice Silene dubia, Aconitum moldavicum, Hepatica transsilvanica, precum si o serie de specii rare ca tisa (Taxus baccata), priboiul (Geranium macrorrhizum) sau papucul doamnei (Cypripendium calceolus).