M0NUMENTE ISTORICE

• Biserica 'Nasterea Maicii Domnului' Galda de Jos sec. XV

• Biserica 'Cuvioasa Paraschiva' din Mesentea, 1782

• Ansamblul Bisericii Reformate din Benic, sec. XIII-XVIII

• Biserica ortodoxa de zid 'Sf. Arhangheli' din Benic

• Biserica 'Sf. Arhangheli' din Galda de Sus, 1750–1800

• Biserica ortodoxa 'Nasterea Maicii Domnului' din Cetea

• Biserica Evanghelica Fortificata din Cricau

• Troita si Monument al eroilor, Galda de Jos

• Troita, razboiul de independenta si razboiul I mondial, Mesentea

• Bustul lui Mihai Eminescu, Benic

• Bustul lui Teofil Francu, Benic, sculptor Nicolaie Pascu-Goia

• Obelisc, primul si al doilea razboi mondial, Cetea

• Cetatea Dacica Apoulon - Piatra Craivii

• Manastirea Ramet, sec. XIII, cea mai veche din Transilvania

M0NUMENTE ISTORICE IN SATUL GALDA DE JOS

Biserica 'Nasterea Maicii Domnului' sau 'Biserica din Deal', Galda de Jos

Inceputurile si etapele sale constructive sunt greu de stabilit, astfel incat datarile se incadreaza intre secolele al XV-lea si al XVII-lea. Pe locul unei mai vechi biserici, a fost zidita, in anul 1715, biserica 'Nasterea Mariei', monument care imbina foarte armonios formele unei constructii de zid cu un acoperis tipic pentru bisericile de lemn.

Biserica este mentionata documentar in anul 1723. A fost ridicata pe un promontoriu, dominand depresiunea in care este amplasat actualul sat Galda de Jos. Biserica a fost construita din piatra de rau si de cariera si este singura cladire de pe culme, ridicata langa castelul Kemeny.

Prezinta o absida semicirculara, considerata romanica, naos dreptunghiular semicilindric, tampla de zid cu doua usi, contrafortii si fereastra circulara cu elemente gotice. In secolul XVIII au fost adaugate pronaosul, turnul-clopotnita, acestea cu elemente de inspiratie baroca. In interior pictura din secolul al XVIII-lea mai poate fi vizibila pe catapeteasma. Aceasta face parte din lista monumentelor istorice inscrise in Patrimoniul National al Romaniei.

Biserica a fost deopotriva fosta capela de rugaciune pentru familia Albini, biserica pentru comunitatea din Galda de Jos, dar si loc de inchinaciune pentru detinutii politici din castelul Kemeny aflat in preajma. Biserica este in inventarul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia si este in proprietatea si administrarea directa a Manastirii Ramet. Institutul National al Patrimoniului Roman a lansat in 27 iulie 2012 in licitatie publica lucrarea de restaurare a acestui monument. Firma restauratoare a decopertat sindrila de pe acoperis, a montat schele, a facut proiecte de restaurare si estimari de materiale. Alocatia bugetara a fost doar de 10% din suma promisa dupa care s-a oprit, astfel ca pentru anul 2013 nu s-au mai alocat fonduri pentru aceasta renovare. Bisericuta va fi preluata catre Parohia Galda de Jos dupa finalizarea lucrarilor de restaurare, lucrari care deocamdata stagneaza, in detrimentul conservarii si pastrarii acestui simbol religios si istoric.

'Bisericuta din Deal', Galda de Jos

Primaria si Parohia din Galda de Jos si-au unit fortele pentru protejarea si conservarea acestui monument istoric. Ignorand termenele si unele rectificari bugetare promise de la Bucuresti, primarul si preotul paroh din Galda de Jos si-au facut calculele si au continuat, cu resurse proprii, planul de protejare a monumentului istoric reprezentativ din localitate. Astfel, Parohia Galda de Jos, cu sprijinul Primariei, a suportat cheltuielile pentru refacerea acoperisului (cu barne si caferi din padurea comunala) in contul cheltuielilor pe care le-ar avea statul roman cu lucrarile de refacere a picturilor.

Prin Parohia Galda de Jos s-au virat sume de bani si materiale de catre Primaria Galda de Jos, de la bugetul local, pentru confectionarea structurii de rezistenta a acoperisului si pentru refacerea acoperisului, care sa protejeze de intemperii interiorul secular al monumentului istoric, in asteptarea unei noi alocari bugetare pentru continuarea lucrarilor de restaurare a monumentului.

In 22 martie 1906 s-a pus piatra de temelie a noii biserici din Galda de Jos, purtand hramul 'Nasterea Maicii Domnului'. Organizarea acestor lucrari a fost facuta de preotul vrednic de pomenire Aurel Hulea si galdenii, buni credinciosi. Mesterii Anghel Rosca si Stefan Crisan din Alba Iulia au reusit sa termine lucrarea in 19 august 1906, ca apoi sa fie dotata si impodobita si sa se binecuvanteze prin oficierea primei slujbe de Sf. Ierarh Nicolae in acelasi an 1906.

Intrarea in Biserica se face printr-o incapere deasupra careia se ridica turnul cu un clopot adus din biserica veche din 1922 de 93 kg si altul din 1976 de 225 kg. Alaturat acestei incaperi sunt alte doua incaperi cu usi separate prin care se urca direct de afara, prin dreapta in turn, iar prin stanga la foisor. In fata celor trei incaperi sunt zidite turnuletele cu acoperisuri. Incaperea de la intrare spre clopote este amenajata ca spatiu pentru lumanari.

Dupa o asteptare de mai multi ani a enoriasilor, pictorul Ion Predut din Orastie, a inceput in toamna anului 1989 lucrarile de pictura, care au fost continuate in 1991 si intre anii 1993 – 1995, cand s-au si finalizat. In foisor sunt pictate cele trei mari catedrale, Alba-Iulia, Iasi si Curtea de Arges, cei patru patriarhi romani, mitropolitii Andrei Saguna si Simion Stefan si litografiile celor doua biserici galdene.

Biserica ortodoxã din Galda de Jos

Monumentul eroilor si troita, Galda de Jos

In centrul satului Galda de Jos au fost ridicate un monument si o troita sculptata in lemn.

Monumentul eroilor din Galda de Jos

Troita de lemn din Galda de Jos

Cele doua monumente au fost ridicate in semn de recunostinta pentru eroii satului si comunei Galda de Jos care si-au jertfit viata pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului roman in primul razboi mondial si pentru reintregirea tarii in cel de-al doilea razboi mondial.

Castelul Kemény-Albini din Galda de Jos

Localitatea Galda de Jos este dominata de Castelul Kemény-Albini, ridicat la sfarsitul secolului al XIX-lea, peste vechiul Castel Medieval din secolul al XVII-lea. Castelul Kemény-Albini nu are valoare arhitectonica deosebita, fiind partial distrus de catre sateni in timpul miscarilor revolutionare care au precedat Unirea din 1918.

Castelul a fost folosit si ca punct de reprimare a miscarilor taranesti din Transilvania, cazul cel mai elocvent fiind cel al rascoalelor conduse de Horea, Closca si Crisan din anii 1784-1785. Acest castel a fost folosit atunci atat ca punct de rezistenta pentru nobilimea transilvana, cat si ca punct de detentie pentru taranii inchisi aici si schingiuiti. Rascoala lui Horea, Closca si Crisan a avut un sprijin deosebit din partea populatiei satelor Galda de Jos si Cetea; Horea a fost ocrotit de catre locuitorii satului Galda de Jos atunci cand se afla sub urmarirea autoritatilor imperiale.

In castelul de la Galda de Jos au fost inchisi cei cinci tarani participanti la razmerita din targul de la Campeni din 1782, printre care se afla si primarul din Raul Mare (Albac), Dumitru Todea. In anul 1784 Closca a venit pe valea Ariesului cu gandul sa atace castelul si sa elibereze taranii inchisi in castel. Armistitiul de la Tibru l-a impiedicat sa faca acest lucru.

Castelul Kemény-Albini din Galda de Jos, actualmente cãmin-spital

In cadrul domeniului Kemény, preluat intre timp de catre familia Albini, a functionat o colonie de munca pentru detinuti politici. Castelul si dependintele, fiind trecute in proprietatea statului, au devenit intre anii 1946-1948 temnite si lagare de munca pentru detinutii politici de la inchisoarea din Aiud.

In anii comunismului Castelul Kemény a functionat ca sediu al Intreprinderii Agricole de Stat din Galda de Jos. Anual, incepand cu anul 1985, castelul Kemény a fost restaurat si modernizat. Astazi acest castel adaposteste Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica, cel mai mare camin-spital cu acest profil din tara, avand circa 380 bolnavi internati si 150 angajati. In prezent cladirile castelului sunt in stare foarte buna.

Trecerea domeniului Kemény in proprietatea familiei Albini s-a petrecut in vremuri foarte tensionate, cand familia Kemény a fost nevoita sa plece din zona. In momentul nationalizarii, proprietar era Aurel Albini, al carui descendenti au revendicat proprietatea dupa anul 1989. In anul 2007 castelul a trecut din domeniul public in domeniul privat insa proprietarii, descendenti ai familiei Albini, au hotarat sa nu schimbe destinatia acestei cladiri. Cei indreptatiti sa primeasca inapoi castelul de la Galda de Jos, destul de intelegatori, si-au manifestat disponbilitatea de a lasa timpul necesar pentru restructurarea Centrului de Reabilitare si Recuperare Neuropsihica, institutie care functioneaza inca in acest castel, in schimbul unei chirii modice, data fiind valoarea mare a proprietatii.