GALDA DE JOS
Romania
O B I E C T I V E T U R I S T I C E
TRASEE TURISTICE LOCALE
1. Galda de Jos - Benic - Cheile Gãlzii - Cheile Intregalde
2. Galda de Jos - Benic - Cetea - Cheile Cetii - Poiana Narcise
3. Galda de Jos - Bucerdea Vinoasa - Ighiu - Lacul Iezer Ighiel
4. Galda de Jos - Teius - Geoagiu de Sus - Mãnãstirea Ramet
5. Galda de Jos - Teius - Aiud - Cheile Aiudului - Rimetea
6. Galda de Jos - Valea Ampoiului - Garda - Ghetar Scãrisoara
Traseul 1
Galda de Jos - Benic - Cheile Gãlzii - Cheile Intregalde
Traseu rutier, distanta 23 km, drum asfaltat pe tot parcursul traseului. Accesul se face din Galda de Jos (17 km de la Alba Iulia sau 4 km de la Teius), pe Valea Galzii inspre satul Benic. Valea Galzii strabate Muntii Trascaului pe directia vest-est si ofera vizitatorului pe langa peisaje frumoase, cu sectoare de chei, si interesante asezari cu arhitectura specifica zonei de deal si munte.
De la Galda de Jos soseaua urca usor pe malul drept al Vaii Galzii si ajunge in satul Mesentea, care detine un foarte valoros monument, o biserica ridicata in anul 1674. Drumul urca pe Valea Galzii, trece prin Benic, apoi prin Galda de Sus, unde livezile dau nota dominanta a peisajului dupa care, valea se ingusteaza si capata caracterul unui veritabil defileu, cu versantii acoperiti cu paduri.
Dupa aproximativ 5 km de la Galda de Sus, langa satul Magura, valea se ingusteaza si mai mult si patrunde in Cheile Galzii care, desi au o lungime de numai 300 m, prezinta cel mai ingust sector de pe cursul Vaii Galzii.
Aceste chei, formate prin interceptarea de catre apa a unui bloc de roca de mare dimensiune, sunt interesante pentru pitorescul si salbaticia lor. Totodata, in ingustarea acestor chei se pastreaza si azi urmele redutei construite de locuitorii satelor din comuna Galda de Jos care s-au inrolat in armatele revolutionare si au participat la luptele duse in Cheile Galzii in timpul Revolutiei de la 1848.
La iesirea din Cheile Galzii valea se largeste din nou parca pentru a face loc amplasarii satului Poiana Galzii. Drumul continua pe Valea Galzii si, dupa 2 km, intersecteaza culmea calcaroasa Bedeleu - Ciumerna unde apar vestitele Chei ale Intregaldelor, unele dintre cele mai renumite chei din tara. Au lungimea de aproape 3 km si sunt orientate pe directia vest-est.
Dezagregarea a actionat in mod diferit pe cei doi versanti ai Cheilor Intregalde, creand un microrelief in forme foarte variate. Pe versantul stang, mai abrupt, apar creste zimtate, turnuri piramidale, stalpi, arcade, 'ciuperci' si ogive.
Aici apar unele dintre cele mai tipice culoare nivale, de-a lungul carora se desfasoara limbi de grohotis cu lungimi de sute de metri. Versantul drept mai inalt, este mult mai impadurit cu palcuri de padure de fag si brad, iar relieful este mascat de vegetatie. Pe ambii versanti apar poduri naturale, acestea fiind ultimele resturi din niste pesteri foarte vechi distruse de eroziune.
Pe stancile calcaroase ale versantilor se poate vedea floarea de colt. In zona Cheilor Intregalde floarea de colt se afla la cea mai joasa altitudine din tara, datorita unui topoclimat special, influentat de o scurgere de aer rece de-a lungul culoarului. Zona cheilor, prin frumusetea si salbaticia peisajului, constituie o rezervatie naturala de 403 ha.
Dupa iesirea din chei se merge pe vale in sus al carei profil transversal se largeste treptat primind aspectul unei depresiuni. Aici se afla comuna Intregalde, localitate tipica de munte, in care, se afla o biserica de lemn din secolul al XVIII-lea precum si cabana Intregalde.
Traseul 2
Galda de Jos - Benic - Cetea - Cheile Cetii - Poiana Narciselor
Traseu usor accesibil, distanta 25 km, drum asfaltat pana in satul Cetea. Accesul se face din Galda de Jos (17 km de la Alba Iulia sau 4 km de la Teius), pe Valea Galzii inspre satul Benic.
De la Benic, Valea Galzii ramane in stanga si se inainteaza, spre dreapta, pe drumul asfaltat ce urca pe Valea Cetii pana in localitatea Cetea (4 km). Localitatea dezvoltata de-a lungul vaii este marginita de versanti puternic inclinati si plantati cu pomi fructiferi si vita de vie. Iesind din Cetea spre amonte, valea se dezvolta pe circa 10 km pana in zona de obarsie din muntele Piatra Cetii.
Este o vale pitoreasca, cu sectoare de chei si defileuri. Primul obiectiv turistic intalnit dupa iesirea din satul Cetea il constituie Cheile Cetii format prin intersectarea epigenetica a unui olistolit. Marmitele din Cheile Cetii poarta denumirea de 'Baile Romane'.
Sectorul de chei are o lungime de sub 100 m si un profil transversal foarte ingust. Valea Cetii are aici o inclinare foarte accentuata, avand posibilitatea sa se observe succesiunea de cascade si repezisuri. La baza cascadelor eroziunea a creat cele mai frumoase marmite din Trascau, 'Baile Romane'.
De la 'Baile Romane' se urmeaza drumul comunal prin satul Tecsesti pana in sud-vestul acestuia, se trece Valea Cetii pe versantul drept al acesteia si, dupa 10 minute, se ajunge pe platoul muntelui Piatra Cetii dominat de Poiana Narciselor care, primavara, la sfarsitul lunii mai iti incanta ochiul prin albul imaculat si mireasma campului impanzit de narcise. Aici, la peste 1200 m, in fata, se prezinta imaginea maiestuoasa, crenelata a stancii numita 'Calugarii' din Piatra Cetii si tot in acest perimetru se deschide avenul 'Gaura Calului'. Din satul Cetea pana aici traseul masoara circa 13 km si necesita 4 ore de urcare si 3 pentru reintoarcere.
Traseul 3
Galda de Jos - Bucerdea Vinoasã - Ighiu - Lacul Iezer Ighiel
Traseu usor accesibil, distanta 26 km, drum asfaltat 15 km pana la Ighiel de unde se parcurg inca 12 km pe drum forestier accesibil auto pana la lacul Iezer. Accesul se face din Galda de Jos (16 km din Alba Iulia sau 3 km din Teius).
Din Galda de Jos, soseaua trece podul peste Valea Galzii inspre localitatile Cricau, Craiva si Bucerdea Vinoasa si, dupa 10 km, se ajunge in comuna Ighiu. Acest drum a fost numit in epoca romana 'Drumul Vinului' (Via Magna).
Urmand acest drum spre vest, se trece de ramificatia cu drumul asfaltat spre satul Tibru, si dupa 4 km se ajunge la Cricau. Din satul Craiva se poate urca pe o poteca si se poate ajunge la masivul Piatra Craivei.
Dupa ce iese din Ighiu, soseaua se bifurca, spre dreapta si, dupa 4 km, se ajunge la Telna, un alt sat de pe 'Drumul Vinului', situat pe valea cu acelasi nume. Este o vale frumoasa, sapata in benzi calcaroase, cu aspect de defileu.
Revenind la bifurcatie, spre stanga, se patrunde pe Valea Ighielului si dupa 5 km se ajunge in satul Ighiel. Valea Ighielului izvoraste din lacul Ighiu. Are un profil transversal foarte ingust, prezentand aspect de defileu, cu versantii bine impaduriti cu paduri de fag, si satul Ighiel are case cu aspect traditional.
Dupa iesirea din Ighiel se urca pe drumul forestier ce insoteste indeaproape firul vaii si dupa 12 km se ajunge pe malul lacului Iezer Ighiel.
Traseul 4
Galda de Jos - Teius - Stremt - Geoagiu de Sus - Mãnãstirea Ramet
Traseu rutier, usor accesibil, distanta 30 km, drum asfaltat in intregime. Traseul porneste din centrul localitatii Galda de Jos inspre soseaua nationala DN1 (E81) pe care se face stanga catre localitatea Teius. Din Teius, spre stanga, se urmeaza soseaua locala de pe Valea Rametului, pana in sectorul de chei.
Dupa circa 5 km se ajunge in centrul comunei Stremt, unde se afla ruinele unei cetati din secolul al XIV-lea, cuibarita intre dealuri. In localitate se afla o baza de agrement pe malul lacului Stremt, cu posibilitati de cazare. In continuare, dupa o distanta ceva mai mare, se ajunge in satul Geoagiu de Sus, alungit mult pe Valea Rametului.
Monumentul de arta medievala din Geoagiu de Sus, fost sediu episcopal in sec. al XVI-lea, intemeiat de Radu de la Afumati (1521-1529) reflecta influenta arhitecturii din Tara Romaneasca. In interior pot fi admirate valoroase picturi datorate zugravului Mihu (1483), si picturi din 1741, in stil post-brancovenesc.
La iesirea din satul Geoagiu de Sus se continua calatoria spre zona satului Valea Manastirii. Strabatand sectorul ingust de vale, avem sentimentul ca ne aflam intr-un veritabil defileu, sapat in gresii si conglomerate cretacice. Remarcabila pentru zona este prezenta cate unei mori de apa, in functiune, in satul Geoagiu de Sus si in satul Stremt.
Pe masura ce valea si, o data cu ea, drumul sufera o arcuire spre vest, se ajunge la vestitul monument, Manastirea Ramet, de la care isi trage numele si satul. Decorul natural este dominat de crestele calcaroase de culoarea varului, ce stau fata-n fata, care imprima peisajului o nota de pregnanta salbaticie.
Manastirea Ramet este cea mai veche manastire ortodoxa din Transilvania, a carei existenta poate fi considerata o minune, avand in vedere ca fostul Imperiu Austro-Ungar a distrus aproape tot ce-a insemnat spiritualitate ortodoxa in Ardeal. Se poate vizita monumentul si micul muzeu, dupa care se trece prin Cheia Manastirii, spre cabana Ramet.
Traseul 5
Galda de Jos - Teius - Aiud - Cheile Aiudului - Vãlisoara - Rimetea
Traseu rutier, usor accesibil, distanta 45 km, drum asfaltat in intregime. Traseul porneste din localitatea Galda de Jos inspre soseaua nationala DN1 (E81) de unde se face stanga catre orasul Aiud. Din centrul Aiudului se face stanga catre localitatile Livezile, Coltesti si Rimetea.
Fie ca doriti sa evadati din aglomeratia urbana sau sa explorati natura, Rimetea este alegerea ideala. Odata ajunsi in Rimetea puteti alege sa admirati casele traditionale cu o arhitectura deosebita, sa faceti plimbari prin natura, sau pur si simplu sa va relaxati si sa va bucurati de aerul curat.
Pasionatii de munte au multe posibilitati de drumetii montane sau de catarat. Pentru cei doritori de sporturi extreme exista posibilitatea de a zbura cu parapanta. Gurmanzii se pot bucura de specialitati romanesti si maghiare.
Chiar daca se afla in judetul Alba, putem spune ca Rimetea este situata la doar 'doi pasi de Cluj', fiind foarte aproape. Rimetea, atestata in anul 1257, a fost un important centru mestesugaresc si minier, fiind locuit in trecut de o populatie mixta de sasi si secui.
Incepand cu anul 1996, localitatea Rimetea a fost inclusa intr-un proiect de conservare si valorizare a patrimoniului. In urma acestui proiect, mai multi localnici au hotarat sa-si restaureze casele vechi, oferind localitatii o imagine de poveste, simpla si frumoasa, fara elemente urbanistice moderne.
In anul 1999, localitatea a fost distinsa cu premiul Europa Nostra al Comisiei Europene, iar in anul 2000, Oficiul National al Monumentelor Istorice a desemnat Rimetea zona arhitecturala si urbana protejata.
Masivul Piatra Secuiului este un obiectiv foarte important din zona, care ofera un peisaj impresionant. Aici se pot face drumetii montane sau, daca aveti echipament adecvat, puteti face catarari. De asemenea, Piatra Secuiului ofera iubitorilor de parapanta locul perfect pentru zbor.
Pentru a va contura cat mai bine o imagine a istoriei zonei, trebuie neaparat sa vizitati Muzeul Etnografic din localitate. Patrimoniul muzeului cuprinde porturi traditionale, unelte folosite in diferite activitati, vase si exemplare de mobila pictata, specifice zonei.
In Rimetea se poate vizita Moara de apa, care dateaza din anul 1752. Tot aici puteti vedea diferite unelte si ustensile folosite pentru morarit si 'paine de fier', un minereu care a fost sursa de venit a locuitorilor timp de multi ani.
Traseul 6
Galda de Jos - Valea Ampoiului - Garda de Sus - Ghetarul Scãrisoara
Traseu usor accesibil, distanta 130 km, drumul este asfaltat. Accesul se face din Galda de Jos (17 km de la Alba Iulia sau 4 km de la Teius). Din localitatea Galda de Jos, soseaua trece podul peste Valea Galzii catre localitatile Cricau, Sard, urmand apoi Valea Ampoiului inspre localitatile Zlatna, Abrud, Campeni.
Valea Ampoiului patrunde adanc in inima Muntilor Apuseni, croindu-si drumul printre Muntii Vladeasa, Muntii Trascau si Muntii Metaliferi. Cele mai reprezentative aspecte ale acestei vai sunt reprezentate de faimosul portal de lemn, ce intampina turistii sositi in Tara Motilor cu un vers cunoscut al lui Lucian Blaga 'Vesnicia s-a nascut la sat', de stancile calcaroase, insirate de-a lungul intregului bazin, de cheile spectaculoase si de pesterile intalnite de-a lungul acestora.
La toate minunatiile naturale ale acestei zone se adauga si atmosfera tipica a asezarilor rurale traditionale.
Localnicii, recunoscuti la nivel national pentru priceperea lor in obtinerea celei mai bune palinci, sunt deosebit de primitori si inca mai pastreaza cu sfintenie traditiile si porturile populare.
Intreaga regiune merita a fi vizitata, obiectivele turistice precum Calcarele de la Ampoita, Cheile Ampoitei, Cheile Fenesului sau Pestera cu Lilieci fiind locurile reprezentative. Calcarele de la Ampoita sunt reprezentate de trei formatiuni stancoase ce contrasteaza cu imprejurimile reprezentate de forme de relief domoale. Acestea vegheaza intreaga asezare de pe dealul situat la marginea localitatii.
Pe seama celor trei formatiuni 'rasarite' din pamant s-au nascut mai multe legende si superstitii, multi localnici sustinand ca stancile ar fi blestemate, intrucat multi alpinisti au cazut in timp ce incercau sa le escaladeze, pierzandu-si vietile sau ramanand paralizati.
In ciuda tuturor acestor presupozitii care au sau nu un sambure de adevar, stancile au un adevarat potential turistic, peisajul care se deschide deasupra lor fiind unul spectaculos.
Trecand de satul Ampoita, aceeasi vale ajunge la Cheile Ampoitei, zona declarata rezervatie naturala. Desi se intind pe o suprafata relativ mica, cheile uimesc prin peretii abrupti si prin linistea pe care o emana peisajele. Tot aici se gaseste si Pestera cu Lilieci, ce se intinde pe o lungime de aproximativ 300 metri si adaposteste sute de lilieci.
La fel de impresionante sunt si Cheile Fenesului, cunoscute si sub numele de Cheile Caprei. Zona este racoroasa, dominata de inaltimea stancilor ce au forma unor tunuri. Turistii dispusi sa mai parcurga cativa kilometri in plus pot sa viziteze si Parcul Natural din Apuseni, dar si faimosul Ghetar Scarisoara, din Pestera Scarisoara de la Garda de Sus.