Galda de Jos evenimente

P R E Z E N T A R E

EVENIMENTE LOCALE

Hramul bisericii ortodoxe din Galda de Jos - are loc la sãrbãtoarea 'Sf. Maria' - se adunã fiii satului din Galda de Jos

Hramul bisericii ortodoxe din Oiejdea - are loc la sãrbãtoarea 'Sf. Maria' - se adunã fiii satului din localitatea Oiejdea

Hramul bisericii ortodoxe din Cetea - are loc la sãrbãtoarea 'Sf. Maria' - se adunã fiii satului din localitatea Cetea

Fasangii de la Cetea

'Fasangii de la Cetea' este un obicei vechi, specific satului Cetea, si se dasfasoarã la Lãsata Secului sfintelor sãrbãtori de Pasti. Constã in mascarea unui grup de tineri cu roluri diferite, care ia la rost tinerele si tinerii necãsãtoriti, precum si oamenii care se abat de la traditiile satului, strigandu-le sarade pe la porti, sau fãcand mici glume pe seama lor.

Satul Cetea din comuna Galda de Jos este o asezare cu traditii misterioase si locuri tainice, daca ar fi sa amintim numai de renumitele obiective turistice Piatra Cetii, Avenul Sunatoarea, Baile Romane si Cheile Cetii. Neobisnuiti sunt oamenii acestui sat, cu povestile lor misterioase, dar poate cel mai de pret este faptul ca aici, la Cetea, s-a pastrat acest obicei arhaic si straniu, Obiceiul Fasangiilor.

Obiceiul Fasangiilor, denumire provenita din germana, Fasching (Carnaval), este menit sa izgoneasca frigul si duhurile intunericului. Carnavalul se organizeaza inainte de intrarea in Postul Pastelui, fiind un bun prilej pentru reunirea comunitatii, un moment de bucurie, dans si voie buna. Vechimea obiceiului trebuie sa fie de cel putin o suta cincizeci de ani, intrucat batranii de azi i-au auzit pe bunicii lor vorbind despre faptul ca ei cunosc neschimbat acest obicei, de cand se stiu pe lume.

Cu cateva zile inainte de Lasata Secului si chiar in seara inceperii postului, satul se insufleteste datorita acestui obicei. Ritualul se mai numeste Obiceiul fasangului, Jocul fasangului sau Fasangul romanesc. Feciorii din sat se aduna la marginea satului si se imbraca astfel incat sa nu fie recunoscuti. Poarta haine si masti expresive si se grupeaza in doua cete, Fasangii lupi si Fasangii oameni.

Fasangii lupi sunt condusi de un dac care poarta stindardul dacic (capul de lup cu coada de dragon), iar Fasangii oameni, in numar de zece, parodiaza ceea ce se intampla intre semeni, mai ales lipsa de iubire. Fasangii pornesc prin sat cu mare zgomot, urland si mormaind.

Personajele care ii reprezinta pe Fasangii oameni sunt:

Preotul, Preoteasa si Crasnicul - toti
semnificand ritualul de inmormantare

Ofiterul - reprezinta ordinea si dezordinea

Domnul si Domnisoara - reprezinta niste
caricaturi ale bogatilor aroganti care
nu au alta lege decat banul

Mocanul si Mocana - intruchipeaza
oamenii simpli ai muntilor

Valva Padurii - cea care boceste intruna

Nebunul - parodiaza omul fara scrupule;
calareste pe un magar, asezat invers.

Fasangii de la Cetea

Traditia Fasangiilor inseamna sfarsitul balurilor din momentul intrarii in postul Pastelui, a distractiei precum si a iernii si inceputul primaverii, invierea timpului anual. Feciorii mascati strabat ulitele satului devenite un timp in care dezechilibrul se instaleaza si toate regulile sunt incalcate. In alai urmeaza caruta trasa de magar, carand un sicriu in care simbolic se afla inchisa iarna. Inmormantarea iernii se aseamana mai mult cu un alai de nuntasi, care este condus de muzicanti, preot, preoteasa, crasnic. Dupa caruta vin doua fete batrane care nu s-au maritat in anul ce a trecut tragand dupa ele o radacina de copac, simbolizand lipsa lor de fertilitate.

Adaptarea obiceiului la nou se face prin satirizarea unor evenimente actuale privind cu umor aspecte tragice ale vietii. Marsul fasangiilor prin sat, zarva, galagia pe care o fac, gesturile libere sau violente, au rostul de a alunga tot ceea ce inseamna necuratenie si chiar anotimpul rece, similar mortii temporare a naturii, intunericului. Mascatii adopta comportamente pe care in alte imprejurari societatea le-ar amenda.

Scopul marsului lor, intr-un dans dezordonat prin sat este acela de purificare spirituala, in final asezandu-se in jurul unui rug, cand se dezlantuie Dansul Lupilor. Este destul de infiorator si extatic sa ii vezi in dansul lor haotic noaptea, stransi in jurul focului sacru. Este un dans frenetic in care predomina sariturile, ca si cand membrii cetei ar imita coregrafic zborul. Momentele de nemiscare sunt urmate de o dezlantuire si mai salbatica, sugerand probabil alternanta vietii si a mortii. Spre exemplu, cand unul dintre actanti cade la pamant, ceilalti se aduna in jurul lui si lovesc cu bastoanele de lemn aerul sau pamantul pana cand tovarasul lor se trezeste la viata.

Fasangii de la Cetea si-au facut prezenta la Targul de Turism al Romaniei, editia 2014. In cadrul editiilor targului, fiecare expozant incearca sa atraga atentia vizitatorilor printr-o serie de manifestari menite sa influenteze decizia potentialilor turisti de a-si petrece vacanta intr-un loc sau altul. Daca suntem interesati de traditiile si obiceiurile unei tari, Romania este destinatia perfecta si asta pentru ca ar trebui sa ne cunoastem tara inainte de a incerca sa interactionam cu traditiile si cultura altor tari.

Intotdeauna judetul Alba se prezinta la targuri cu excelenta si a reusit sa se faca cunoscut nu numai prin frumusetile naturale de care beneficiaza, dar si prin festivalurile care au loc in cursul unui an. Intrarea in agenda manifestarilor a unui obicei ritualic vechi, pastrat nealterat in timp, Fasangii de la Cetea, insotiti si de Ansamblul folcloric 'Floare de Colt' din Galda de Jos, a incantat privirile celor prezenti la eveniment.

Ansamblul Focloric 'Floare de Colt' din Galda de Jos

Traditiile folclorice constituie un capitol important in existenta satelor comunei Galda de Jos. Folclorul romanesc a ajutat mult in special clasa taraneasca in timpul razboaielor si in general in toate situatiile in care erau asupriti de boieri, regasindu-si linistea sufleteasca in jocurile populare, traditiile si muzica autohtone.

Galda de Jos are traditii folclorice vechi, in perioada anilor 1945-1965 avand atat echipa de dansuri populare cat si un ansamblu coral care a functionat sub bagheta prof. Man Samson, recunoscute in zona raionului Alba si a regiunii Hunedoara.

In anul 1947, la Alba-Iulia, echipa de dansuri populare a comunei Galda de Jos a participat la Concursul de dansuri populare al Frontului Democratiei Populare si a luat locul 1 pe raionul Alba.

Dansurile specifice zonei Galda de Jos cer multa indemanare din partea dansatorilor, figurile de dans fiind adevarate bijuterii in arta populara coregrafica. Fata este un sprijin pentru baiat in executarea batailor pe cizma, cu mana stanga si a sariturilor, iar in timpul jocului de perechi, fata face piruete pe sub mana baiatului.

Ansamblul folcloric din Galda de Jos, 1947

O figura specifica acestui dans este diagonala de haidau, ce solicita multa concentrare din partea baiatului, in executia batailor pe picior si pe podea, fata sustinandu-l prin strigaturi cantate.

In anul 2009 comuna Galda de Jos a intrat in arealul evenimentului cultural-artistic 'Cultura pentru Cultura', concurs initiat de catre Consiliul Judetean Alba, care desfasura atunci cea de a IV-a editie.

In calitate de organizator al concursului, Primaria Galda de Jos a pregatit un program complex, in care a implicat artisti populari, dansatori, un taraf local si toate cele necesare unui spectacol de anvergura. La sarbatoare a participat aproape toata suflarea comunei.

Dupa mai multi ani de activitati culturale sporadice, neinsemnate, a fost readusa la lumina dragostea galdenilor pentru folclor si traditii populare.

Cu contributia esentiala a Primariei Galda de Jos, sub indrumarea maestrului Gheorghe Nedea, s-a pus piatra de temelie a unui grup artistic reprezentativ al comunei, care este cunoscut sub numele de Ansamblul Focloric 'Floare de Colt' din Galda de Jos.

Ansamblul folcloric 'Floare de Colt' din Galda de Jos

Sanvãsaiul la Galda de Jos

Sanvãsaiul (Sf. Vasile) este unul dintre obiceiurile de Anul Nou autentice din Galda de Jos. Credinta popularã spune cã, in noaptea de Anul Nou, fetele nemãritate aflã cum va fi bãrbatul cu care se vor mãrita. Ritualul este special si se tine la Ursitoarea Satului.

Ajunul Anului Nou este insotit peste tot de vechi obiceiuri si superstitii. Unii le iau in seama, altii doar se prefac. Tinerele din comuna Galda de Jos respecta cu strictete credinta populara, care spune ca noaptea de Ajun este prevestitoarea ursitului pentru fetele nemaritate. Imediat dupa lasarea intunericului tinerele se aduna la Ursitoarea Satului, sa le ghiceasca feciorul cu care se vor marita. Fetele nu vin cu mana goala, ci aduc bucate dintre cele mai alese.

Sapte blide (farfurii) pentru ghicirea ursitului. Tinerele nemaritate din sat vin la ursitoare cu placinte cu branza, cozonaci, prajituri dintre cele mai bune si cu vin. Astfel, ele vor sa rasplateasca efortul facut de catre ursitoare de a ghici feciorul cu care se vor marita in anul care incepe. Ursitoarea Satului pune pe masa sapte blide (farfurii), sub care ascunde tot atatea obiecte: pieptan, oglinda, carbune, grau, calti, morcov si creion.

Traditia spune ca lucrul ascuns sub blid dezvaluie multe despre flacaul care o va curta pe fata. Graul de sub farfurie arata ca feciorul este gospodar, iar creionul ca este un barbat invatat. Daca fata va gasi un piaptan, se zice ca barbatul va fi coltos si artagos, iar daca va descoperi oglinda se va marita cu un flacau falos.

In vis apare imaginea ursitului. Ritualul are loc in jurul mesei pe care sunt ascunse lucrurile care dau in vileag preocuparile feciorilor din sat.

Sanvãsaiul la Galda de Jos

Fiecare fata trece pe la ursitoare si ridica o farfurie afland, astfel, cu ce se ocupa flacaul din sat, daca este harnic, falos sau bautor. Fetele primesc de la ursitoare, la plecare, cate un fir de busuioc care, asezat sub perna, face ca in vis sa apara imaginea ursitului, a flacaului cu care se vor marita. In schimb, tinerele se obliga sa toarca, sa tese sau sa depene pentru Ursitoarea Satului, pentru ca cele ghicite sa se adevereasca.

Obiceiul practicat in Ajunul Anului Nou de tinerele nemaritate din Galda de Jos este prezentat anual pe scena celor mai mari festivaluri culturale din tara. 'Sanvasaiul de la Galda de Jos' este unul dintre obiceiurile de Anul Nou autentice, care duce mai departe traditia ghicirii ursitului. Aceste practici, neinsemnate pentru unii, pastreaza viu spiritul sarbatorilor de iarna, al Anului Nou in satele din zona comunei Galda de Jos.

Festivalul Cetãtilor Dacice de la Cricãu

Festivalul Cetãtilor Dacice se desfãsoarã in fiecare an, in luna iunie, la Cricãu, pe dealurile din preajma comunei Galda de Jos.

Festivalul oferã, spre deliciul spectatorilor, adevãrate demonstratii ample de lupte daco-romane, acestea reusind sã reinvie soldatii romani legionari, nobilii geto-daci si trupele de cavalerie din acele vremuri, avand darul de a ne reintoarce in trecut prin demonstratii extrem de spectaculoase.

Luptele se desfasoarã pe un teren ales chiar inainte de a intra in satul Cricãu, un teren putin accidentat, dar suficient ca sã ne dãm seama ce insemnã o luptã pe astfel de campuri de bãtãlie.

La inceputul demonstratiilor romanii isi trimit unitãtile sã atace dar, ulterior, sunt nevoiti sã intre in defensivã, panã cand se rupe linia romanã si acestia cad in luptã, subţiindu-si randurile si dezvãluindu-se un adevarat mãcel, lãsand in urmã un camp plin de cadavre romane. Dacii reusesc sã confiste steagul de rãzboi al romanilor cu care urmeazã sã decoreze incãperea unei cãpetenii dacice.

Festivalul Cetãtilor Dacice de la Cricãu

La finalul luptelor se desfãsoarã dansurile cu Nimfele Dacice, foarte adulate de public si urmãrite de camerele de fotografiat.