Asocierea la planul autohton a elementelor preluate din arhitectura de la sud de Carpati este evidenta. Caracteristicile muntenesti se regasesc deopotriva in forma absidei altarului si in sistemul de acoperire a spatiilor interioare cu ajutorul calotelor pe pandativi. Interpretarile locale constau in planul elipsoidal, mult alungit al calotelor si in modul lor de racordare cu zidul de sprijin, directa sau prin intermediul pandativilor si al arcurilor dublouri.

 

In anul 2006 lucrarile de conservare-restaurare a Bisericii 'Cuvioasa Parascheva' din Mesentea au fost finalizate, spre bucuria enoriasilor si a tuturor celor care au dorit realizarea acestui obiectiv. Au fost executate lucrari de consolidare a structurii de rezistenta, sarpanta noua, invelitoare noua, tencuieli exterioare, trotuare de garda, trepte de acces, pardoseli interioare, instalatii electrice si de incalzire. In forma actuala, edificiul se prezinta ca o biserica-sala, cu turn clopotnita pe fatada de vest, pronaos, naos si altar, fiecare spatiu avand caracteristicile proprii. De forma patrata, turnul clopotnitei este inglobat partial pronaosului creandu-se, astfel, posibilitatea formarii la interior, intre zidurile de la baza si peretii laterali ai Bisericii, a doua spatii simetrice, unul cu rol de nisa, celalalt amenajat cu o scara de acces la etajele superioare ale clopotnitei.

 

Pronaosul, dreptunghiular, este acoperit cu o calota eliptica dispusa transversal, ce descarca succesiv pe pandantivi arce dublouri, doi stalpi la vest sau direct pe perete la est. La naos bolta are forma unei calote circulare, elementele importante fiind din nou pandantivii si arcele dublouri, sprijinite in acest caz de stalpii adosati peretilor in cele patru colturi ale spatiului patrat. Decrosata, semicirculara la exterior, absida altarului poarta o calota eliptica, usor alungita, asezata direct pe pereti. La parapetul care desparte pronaosul de naos, intrarea cu ancadrament de piatra in arc semicircular, este incadrata simetric de ferestre rotunde si o deschidere ovala, culcata, in timpan. Pragul si tablia usii lipsesc, pastrandu-se doar balamalele din fier prinse in montantii decorati cu un tar pe muchie. Tampla de zid este prevazuta cu trei intrari incheiate in partea superioara in arc semicircular si o nisa dreptunghiulara deasupra.

 

Temelia Bisericii este din piatra, zidurile verticale din caramida alternata cu piatra, iar boltile numai din caramida. Pardoseala este din lespezi de piatra. Zidurile au grosimea de 1...1,2 metri.  Pictura murala din interiorul Bisericii a fost realizata intr-o perioada relativ scurta, intre anii 1781-1782, imediat dupa constructie, de catre Stan, fiul preotului Radu din Rasinari, decorul interior pastrandu-se integral si unitar, caz singular la monumentele religioase de zid din judetul Alba. Stan din Rasinari este unul dintre cei mai cunoscuti zugravi ai epocii respective.

Registrul inferior al decorului este construit din panouri decorative impartite pe diagonala, care incadreaza motive vegetale realizate cu patron in culorile rosu, galben si albastru. Originalitatea programului iconografic consta in maniera personala de alegere, interpretare si transpunere a subiectelor religioase. Pe calota absidei, Sfanta Treime este inconjurata de Apostoli, registrul inferior al peretelui semicircular fiind rezervat prezentarii Sfintilor Ierarhi. Viziunea Sfantului Petru din Alexandria si Iisus al Milelor apar in nisa proscomidierului. In acelasi spatiu, pe zidul catapetesmei, sacrificiul lui Avraam se desfasoara intr-un cadru natural oriental. Pe peretii hemiciclului sunt pictati Sfinti Ierarhi. Pe spatele tamplei de zid este Sacrificiul lui Avraam. Tampla de zid este pictata in fresca, cu Iisus pe tron, flancat de cei 12 Apostoli.