O B I E C T I V E T U R I S T I C E

PESTERI

Pestera 'Ghetarul de la Scãrisoara'

Data descoperirii pesterii Ghetarul de la Scãrisoara nu se cunoaste cu exactitate, insa a fost mentionata pentru prima data in anul 1863, de catre geograful austriac Adolt Schmidl, acesta realizand si prima harta a pesterii si primele observatii referitoare la aspectul acesteia. Din punct de vedere administrativ, pestera se gaseste pe teritoriul localitatii Garda de Sus, la aproximativ 40 km de orasul Campeni.

Aceasta atractie inedita pe care natura ne-a daruit-o a fost declarata monument al naturii si in acelasi timp rezervatie speologica, reprezentand un real interes pentru cei ce se ocupa de studierea aceastui domeniu. Altitudinea la care este localizata Pestera Scãrisoara masoara aproximativ 1150 metri, iar Ghetarul Scãrisoara pe care il adaposteste are o suprafata de peste 5 000 metri patrati si o grosime e depaseste in unele portiuni ale sale 37 metri. Existent aici de mai mult de 3 000 ani, acest ghetar este unul dintre cele mai importante atractii naturale din Romania.

Cei interesati sa viziteze acest obiectiv turistic trebuie sa stie ca accesul se realizeaza foarte usor, urmand traseul drumului national DN75 care, de altfel, trece si prin Statiunea Albac si Statiunea Arieseni.

Drumul propriu zis spre pestera incepe din punctul localitatii Garda de Sus, de pe Valea Ariesului Mare.

Din lungimea Pesterii Scarisoara, de peste 700 metri, doar o portiune de 250 metri este accesibila pentru turisti. Intrarea in aceasta imensa cavitate subterana se gaseste chiar la marginea intrarii in padurea de aici.

In ceea ce priveste conditiile de vizitare, aceasta este amenajata, dispunand si de ghizi care ii indruma pe cei sositi aici. De altfel, este prima pestera electrificata dintre toate cele existente in tara.

Pestera 'Ghetarul de la Scãrisoara'

Accesul in interior se realizeaza printr-o scara de metal, spatiul pesterii fiind divizat in mai multe sectoare, cu diferite denumiri. Sala Mare si Biserica, unde apar primle stalagmite de gheata, sunt deschise pentru a fi vizitate de turisti, iar Rezervatia Mica si Rezervatia Mare constituie rezervatia stiintifica. Spatiul interior, bogat in stalactite, stalagmite, coloane si coralite, este unul impresionant, ce reprezinta deliciul turistilor pasionati de acest tip de destinatii turitice sau de domeniul speologiei.

In ceea ce priveste obiectivele turistice care pot fi vizitate in imprejurimi merita a fi amintita Statiunea Arieseni, unde este amenajata si Partia de Ski Vartop, una dintre cele mai cautate destinatii in sezonul rece datorita posibilitatilor de a practica aici sporturi de sezon de calitate.

Pestera (avenul) din masivul Piatra Cetii

Avenul din Piatra Cetii (pestera cu dezvoltare verticala), localizat in imediata apropiere a varfului Piatra Cetii (altitudinea 1233 m), este creat la intersectia fetelor de strat cu microfisuri tectonice. Este un aven format datorita eroziunii generate de apele de percolatie. Initial, prin dizolvarea calcarelor de catre apele de infiltratie s-au format lapiezuri si, ulterior, prin adancirea progresiva a acestor lapiezuri, s-a dezvoltat avenul care prin intermediul unei mici trepte formeaza doua puturi, unul de 30 m si altul de 18 m, in total 48 m adancime, dezvoltarea totala a avenului fiind de 68 m.

Baza avenului se dezvolta sub forma unei sali de mici dimensiuni plina de material de incaziune (bolovani prabusiti). Aceasta sala poate pastra zapada pana primavara tarziu. Avenul are doua deschideri alaturate, una de 5 mp si a doua de 2 mp la adancimea de 1118 m.

Avenul din Piatra Cetii, loc inconjurat de mister si legende, a fost explorat pentru prima oara de Teodor Ludusan si echipa lui in anul 1982. Atunci au fost cartati 48 metri adancime si 68 metri lungime. Se poate observa in aven un mic izvor temporar, stalactite, scurgeri de montmilch.

In jurul acestui aven exista chiar si cateva legende. Astfel, se spune ca un caine ciobanesc a alunecat in aven, stapanul incercand sa il scoata dar nereusind l-a abandonat acolo. Cateva zile mai tarziu cainele a fost gasit pe Valea Galzii la 6 km distanta de aven in apele unui izvor carstic. In mod remarcabil cainele a fost gasit in viata.

O alta legenda spune ca in trecut un aventurier de la oras s-a lasat coborat cu funii in fundul avenului de un grup de tineri. Tanarul trebuia sa fie scos afara in momentul in care scutura de funie. Cei de afara au asteptat si au tot asteptat ca funia sa fie miscata si vazand ca nu se intampla nimic au decis sa o traga afara. Din acest moment povestea are doua variante. Prima varianta spune ca la capatul funiei l-au gasit pe aventurier speriat, alb ca varul, cu privirea tulburata si ochii ingroziti.

Avenul din Piatra Cetii

Acest om nu a mai fost instare sa scoata o vorba tot restul vietii lui, panica si groaza celor intamplate si vazute in fundul avenului punand stapanire pe el. In cea de-a doua varianta se spune ca la capatul funiei tinerii nu am mai descoperit decat palaria aventurierului. Si toate acestea, pentru ca, se spune ca in acel aven locuiau solomonarii cu balaurii lor ce puteau calatori prin nori si puteau sa aduca ploaia. Dar, cu toate astea, turistii se pot plimba linistiti admirand peisajul cu stanci abrupte, paduri si pajisti linistite fara sa le fie teama ca se pot intalni cu balaurii ce aduc ploaia.