G a l d a d e J o s
Arhiepiscopia Ortodoxã Romanã de Alba-Iulia, Protopopiatul Alba-Iulia
Parohia Ortodoxã 'Nasterea Maicii Domnului'
Posturi mai importante - randuieli
Postul Pastelui sau Postul Mare
Postul Pastelui are loc inaintea Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post si Postul Mare. Postul Mare dureazã patruzeci de zile, la care se adaugã sãptãmana Patimilor.
Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregãtirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sã intre in bisericã.
Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc ca o perioadã de pregãtire spiritualã pentru ca toti crestinii sã sãrbãtoreascã Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Tinand seama cã Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile tinute de Mantuitor inainte de inceperea activitãtii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit si Paresimi. In primele secole se obisnuia sã se posteascã doar in Vinerea Patimilor, sau doar douã zile inainte de Pasti sau o sãptãmanã.
La sfarsitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost impãrtit in douã: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care tinea panã in Duminica Floriilor si Postul Pastilor (Postul pascal) care tinea o sãptamanã, incepand cu Duminica Floriilor si incheindu-se cu Duminica Invierii Domnului.
In urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rãsãrit a stabilit ca durata postului sã fie de sapte sãptãmani, duratã care a ramas valabilã panã in zilele noastre.
In Postul Mare crestinii trebuie sã dea dovadã de o grijã spiritualã sporitã, prin renuntarea la alimentele de provenientã animalicã. Mai mult, acestia trebuie sã se inalte sufleteste prin rugãciune alãturi de fapte bune.
In calendarul bizantin Postul Mare incepe in lunea de dupã Duminica Izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenusii.
Asa cum bine se stie, postul reprezintã retinerea totalã de la anumite alimente si bãuturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sã se retinã de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamnã cã postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc.
Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Postul Sfintilor Apostoli sau Postul Sampetru este randuit in cinstea Apostolilor Petru si Pavel, dar si in amintirea obiceiului acestora de a posti mereu inainte de a intreprinde acte importante. In trecut, acest post mai era cunoscut si sub denumirea de Postul Cincizecimii, datoritã tuturor darurilor Sfantului Duh, care au ajuns la Sfintii nostri Apostoli.
Primele atestãri ale Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel dateazã din secolul IV d. Hr, fiind datate in Constitutiile Apostolice.
Conform oamenilor de stiintã, acest post obisnuia sã se tinã doar in cercurile monahale. Abia apoi a ajuns sã se extindã si in randul credinciosilor.
Informatii despre acest post se vor gãsi si la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului, dar si la Leon cel Mare.
Acest post nu are nici o datã fixã, dat fiind faptul cã inceputul acestuia se stabileste in functie de data in care cad Sf. Pasti. In anul 2015 postul a inceput luni, 8 iunie si a tinut panã pe 28 iunie, iar in 2016 se tine intre 27-28 iunie.
Postul incepe mereu in lunea de dupã Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminicã dupã Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Pentru a putea determina durata acestui post, se aplicã aceastã regulã: numãrul de zile de la data Invierii (inclusiv) si panã la 3 mai, atatea zile tine si postul.
In Postul Sampetrului, sambãta si duminica este dezlegare la peste. De asemenea, dezlegarea la peste este si pe data de 24 iunie, moment care marcheazã sãrbãtorirea Nasterii Sfantului Ioan Botezãtorul.
Mai mult, dezlegare la peste este si lunea, martea si joia, dacã in aceste zile se sãrbãtoreste un sfant cu doxologie mare si cu cruce neagrã in calendar. Dacã o astfel de sãrbãtoare picã intr-o zi de miercuri sau vineri, se face dezlegare si la untdelemn si vin. Dacã prãznuirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade intr-o zi de miercuri sau vineri, in aceste zile se face dezlegare la peste, vin si ulei.
Postul Nasterii Mantuitorului sau Postul Crãciunului
Postul Nasterii Mantuitorului sau Postul Crãciunului, asa cum este cunoscut de cãtre toti credinciosii este tinut cu strictete de cãtre credinciosii in intreaga lume. Prin intermediul Postului Craciunului Dumnezeu ne dã putinta curãtãrii trupesti si sufletesti.
Inchipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar si postul patriarhilor din Vechiul Testament. La fel cum aceia asteptau venirea Mantuitorului pe Pãmant cu post si rugãciune, asa se cuvine ca toti credinciosii sã astepte si sã intampine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu nãscut din Fecioara Maria.
Acest post tine 40 de zile, incepand cu data de 15 noiembrie si sfarsind la 25 decembrie, lãsand sec in seara Sfantului Filip, pe 14 noiembrie. Totusi, dacã aceastã zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul incepe incã din seara zilei de 14 noiembrie.
In acest post se obisnuieste ca toti credinciosii sã posteascã de carne, branzã si ouã, in timp ce lunea, miercurea si vinerea sã consume mancare fãrã ulei si fãrã vin. In zilele de marti si joi se face dezlegare la untdelemn si vin. Mai mult, sambetele si duminicile, panã pe 20 decembrie inclusiv se dezleagã de untdelemn, peste si vin.
Dacã in zilele de luni, miercuri si vineri Biserica Ortodoxã praznuieste vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagrã, crestinii pot consuma untdelemn si vin; iar dacã hramul bisericii sau vreo sãrbãtoare insemnatã in calendar cu cruce rosie atunci se face dezlegarea si la peste. In zilele de marti si joi credinciosii pot consuma peste, vin sau untdelemn.
In ziua de Ajun se mãnancã abia seara si doar: grau fiert indulcit cu miere, covrig, turte din fainã si fructe deoarece cu seminte a ajunat si Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilor, care au prevestit si asteptat Nasterea Mantuitorului.
Se face dezlegare la peste cand Biserica Ortodoxã praznuieste Intrarea in Bisericã a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacã va cãdea miercurea sau vinerea. Credinciosii pot manca peste in zilele de luni, miercuri si vineri ale acestui post, doar dacã in aceste zile cade hranul Bisericii.
Postul Adormirii Maicii Domnului
Postul Adormirii Maicii Domnului reprezintã unul dintre cele mai importante posturi pe care credinciosii trebuie sã le tinã de-a lungul anului. Ca duratã, acesta este mai scurt decat Postul Pastelui si cel al Crãciunului. Postul Adormirii Maicii Domnului incepe, de regulã, la data de 1 august si tine douã sãptãmani (1-15 august).
Traditional, acest post mai poartã denumirea de Postul Sfintei Marii sau Santãmãriei, fiind postul care pregateste crestinii ortodocsi de cele douã praznice extrem de importante care au loc in august: Schimbarea la Fatã, 6 aug si Adormirea Maicii Domnului, 15 aug sãrbãtoare prãznuitã de cãtre Biserica Ortodoxã in fiecare an.
Lãsata secului are loc pe 31 iulie insã, in cazul in care aceastã zi picã miercurea sau vinerea, se lasã secul in cursul serii zilei de 30 iulie, iar postul incepe pe 31 iulie. Data acestui post a fost stabilitã candva in secolul al V-lea, odatã cu dezvoltarea cultului Maicii Domnului. La inceputurile postului, durata acestuia diferea pentru crestini. Cei din Antiohia obisnuiau sã posteascã doar o zi, pe 6 august, in timp ce credinciosii din Ierusalim posteau timp de opt zile.
Uniformizarea duratei si a datei acestui post s-a intamplat in secolul al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol cand s-a hotãrat sã se tinã intre 1-15 august cand Biserica prãznuieste Adormirea Nãscãtoarei de Dumnezeu Fecioara.
Postul Adormirii Maicii Domnului nu se rezumã la infranarea de la anumite alimente, ci, mai degrabã, de la toate lucrurile care ne despart de bunul Dumnezeu. Nu este suficientã abtinerea de la anumite alimente, ci ar trebui sã ne oprim din sãvarsirea de pãcate.
Postul Adormirii Maicii Domnului nu este menit sã determine credinciosii sã isi dispretuiascã trupul, prin prisma faptului cã in fiecare luni, miercuri si vineri panã la orele 15 se recomandã ajunare, iar mai apoi se poate consuma doar mancare uscatã, iar in zilele de marti si joi sã se consume mancare fãrã ulei, ci rostul acestui post este de a crea o armonie perfectã intre trup si suflet.
